Mihaela Costea, managerul de Resurse Umane al companiei Gemisa este cea care ne explica felul in care putem fi percepute de catre barbati, din perspectiva subordonatei, a colegei si a sefei.
Preamaritul: ce crede seful despre tine?
Ti-e sef direct si atunci parerea sa despre tine conteaza mult mai mult decat ar conta in cazul in care ar fi vorba de parerea colegului cu care iti imparti biroul. Uneori, nu reusim sa le aratam sefilor "adevarata noastra fata" si sa ne demonstram profesionalismul in fata lor.
Mihaela Costea: "Depinde si de noi, si de ei cum ne percep. De noi, pentru ca asa cum ne comportam, in mare parte asa vom fi percepute. Daca avem o atitudine ce denota profesionalism si ne desfasuram activitatile cu spirit de raspundere, pana si cel mai misogin sef ne va recunoaste valoarea. Daca, insa, avem mai mare grija de coafura, machiaj, pauze de cafea, decat de sarcinile trasate de superior, sa nu ne miram daca vom fi percepute ca atare. Daca mai avem si o atitudine ce lasa de inteles deschiderea catre alte activitati decat cele profesionale, atunci eticheta e gata. Si nu e o eticheta care sa ne faca prea mare cinste."
O categorie de barbati care are parte de tot interesul nostru il constituie seful! Superiorul barbat ... ei, da, marea majoritate a barbatilor se considera superiori ... nu toti, e foarte adevarat, dar marea majoritate asa se considera – superiori – fie ca ne sunt sefi sau nu, crede Mihaela Costea. Trebuie sa recunoastem cu toatele ca sunt si sefi foarte ok – adevarati leaderi, stiu sa comunice clar si la obiect care sunt sarcinile pe care ni le traseaza, profesionisti in adevaratul sens al cuvantului. Pentru asemenea superiori de drag sa tot muncim. Dar cum nici o padure nu e fara uscaturi, asa nici categoria barbatilor sefi nu este lipsita de uscaturile sale – cei care isi privesc subalternele de sus, care fac observatii de dragul de a le face, de a-si dovedi in primul rand lor insisi ce grozavi sunt. Si sa nu va asteptati sa gasiti astfel de sefi doar in randul managerilor romani. Ei bine nu, desi procentul este mult mai mic fata de managerii autohtoni de acest tip, sa stiti ca si strainii beneficiaza de astfel de specimene.
Specialistul in Resurse Umane ne aminteste despre una din experientele sale cu un superior de sex masculin care facea parte, cu siguranta, din categoria "uscaturilor". "In perioada de inceput a activitatii mele profesionale, pe cand eram asistenta unui astfel de sef plin de "calitati" – misogin, plin de sine si cu ceva ore lipsite la ortografia limbii romane – sotia acestuia i-a auzit tonul folosit in timp ce-mi lasa un mesaj cu o sarcina de indeplinit a doua zi. Reactia spontana a fost – "Daca eu as fi asistenta ta, iar tu mi-ai vorbi pe acest ton, n-as mai ramane nici macar o zi in postul acesta". Intamplarea mi-a povestit-o chiar el, pentru ca, desi avea un comportament ce lasa loc la foarte multe schimbari in bine, in sinea lui munca mi-o aprecia. I-am multumit atunci in gand sotiei sale, pentru ca, pe termen scurt (dar foarte scurt) atitudinea s-a schimbat. Am continuat sa-mi fac treaba cu spirit de raspundere, iar ca lectie pe termen lung atitudinea acelui sef chiar m-a ajutat, m-a intarit. Iar asta, fetelor, depinde de fiecare dintre noi. Hai sa ne gandim asa – eu stiu ca sunt capabila, sunt desteapta, imi fac treaba cu spirit de raspundere, asa ca mai devreme sau mai tarziu si seful meu va observa ca sunt utila companiei. Evident ca trebuie sa ne bazam pe actiuni concrete din categoria sunt desteapta, capabila, frumoasa si devreme acasa, nu doar pe vorbe. Eu stiu sigur ca sunteti asa!"
E clar ca si ei vorbesc despre noi, la fel cum si pentru noi ei sunt subiecte de discutie sau de barfa intre colege. Fie ca te tii la distanta, fie ca incerci sau chiar reusesti sa le fii camarada, te preocupa -macar intr-o mica masura- ce ar putea crede ei despre tine. Dar au o imagine corecta si reala despre noi, femeile cu care ei lucreaza?
Relatiile colegiale cu un barbat. Cum te vede el si cum ar trebui sa te vada? "Cum lasam sa fim vazute, asa ne vor si vedea ... in foarte mare parte. Se spune ca femeile sunt barfitoare. Sa fim serioase! Ati asistat vreodata la disecarea unei femei in discutiile dintre barbati? Ne intrec de departe! Marea diferenta dintre noi – femei versus barbati – este ca noi, din pacate, suntem mai rele decat ei. Avem niste coate ascutite ... Dar daca vorbim strict de barfa barbatilor despre femei, putem sta linistite, pierdem detasat. Au un remarcabil talent de a lua la puricat orice nimic.", apreciaza specialistul companiei Gemisa.
Din experienta profesionala de pana acum, explica specialistul, am remarcat ca in relatiile ierarhice pe orizontala dintre femei si barbati (nu mustaciti, nu la acea "orizontala" ma refer, aceea nu are ce cauta la birou) tonul relatiei este dat mai mult de femeie decat de barbat. Ne sta in putere sa modelam relatiile colegiale cu barbatii exact pana unde vrem sa asezam bariera. Dar aceasta trebuie sa fie asezata foarte ferm. Putem sa fim pisicoase, putem sa ne alintam, exista o limita dincolo de care, daca noi nu vrem, colegii nu pot sa treaca. Iar marea majoritate dintre ei inteleg si respecta aceasta limita. Trebuie sa avem grija, insa, lasand la o parte pisiceala, ca sarcinile de serviciu trebuie indeplinite la nivel maxim. Daca ne facem treaba cu spirit de raspundere, dar stim sa fim pe alocuri si alintate si feminine, marea majoritate a barbatilor ne vor percepe ca pe niste colege profesioniste, care stiu sa fie si feminine. Atitudinea soldateasco-masculina nu ne sta bine. Daca vrem sa fim percepute femei, trebuie sa ne comportam ca atare. Limbajul vulgar, injuraturile la birou, vorbitul tare si fara rost nu ne vor transforma in mai bune colege, din contra ne vor aduce doar deservicii. Asa ca, fetelor, suntem frumoase, destepte, capabile, fermecatoare, feminine! Daca acesta este mesajul pe care il vom transmite, cu siguranta asa vom fi percepute.
Femeia deasupra - cum isi percep barbatii sefele
Ce gandesc in secret barbatii despre femeile care le sunt superiori ierarhici? Cum vorbesc ei despre noi atunci cand raman singuri?
Ne raspunde managerul de Resurse Umane al Companiei Gemisa, Mihaela Costea:
"Ati auzit vorba din batrani – „mana de fier in manusa de catifea”? Ei bine, dragele mele, exact asa putem fi ca sefe. Putem fi ferme fara sa ridicam vreodata tonul. Chiar ar fi de preferat sa nu-l ridicam, istericalele nu au ce cauta la o sefa. Cum ne vad barbatii ca sefe si ce gandesc despre noi? Tare mult as vrea sa stiu si eu. Pana la urma cred ca, asa cum vrem sa fim percepute ca superiori ierarhici, asa se va si intampla. Vrem sa ne vada ca pe niste persoane integre, care doresc sa obtina de la echipa rezultate maxime? E nevoie de foarte multa munca, dar da, putem reusi sa fim percepute astfel. Ca uneori se vor supara pe noi ... ca alteori ne vor face scorpii ... ca se vor mai duce la pauze de tigare si ne vor ciurui din vorbe ... da, cu siguranta se va intampla. Noi trebuie sa avem in permanenta in minte liniile directoare importante – indepinirea obiectivelor departamentului pe care il coordonam prin indrumarea eficienta a echipei. Daca vom sti sa tinem la echipa noastra, sa fim solidari in orice situatie, chiar daca unul dintre subalterni este vinovat de a fi facut o greseala, in timp acestia ne vor percepe la justa valoare si vor gandi ca atare. Pana la urma ceea ce dam, aceea vom primi."
Atunci cand hotaram sa facem parte dintr-o echipa pornim, toate, cu ganduri si vise mari. Nu de putine ori, visele de avansare profesionala ne sunt implinite. Atunci puteam avea surpriza ca unul dintre colegii cu care ieseam la tigara sa devina, brusc, ocupat si sa intelegem ca perceptia lor s-a schimbat.
Se schimba atitudinea lor pe masura ce femeia avanseaza? Specialistul in Resurse Umane ne raspunde: "Da, cu siguranta da. Sunt unii dintre ei care chiar nu pot accepta aceasta schimbare, nu se pot acomoda cu ideea de a fi condusi de o femeie. In mediul de lucru privat o asemenea situatie se intampla mai rar, dar in domeniul public, in special in cel eminamente masculin este o situatie foarte plauzibila.
Pana la urma tot de noi depinde daca situatia este acceptata sau nu de fostii colegi, actualii subalterni si in ce masura ea este resimtita ca o povara sau ca o situatie fireasca. Atata timp cat dovedim ca suntem capabile si meritam o promovare, dar nu uitam locul de unde am plecat si nu incep sa ne apara "fumuri de sefa", atitudinea colegilor fata de noi n-ar avea nici un motiv sa se schimbe, nu-i asa?"
In loc de concluzie - conteaza ce gandesc despre noi, dar noi contam cel mai mult!
Mihaela Costea: "In concluzie, dragele mele, vedeti, cam de noi depinde cum suntem percepute in mediul profesional, fie ca suntem subalterne, colege sau sefe. Atata timp cat vom sti sa ne pastram feminitatea, sa ne dezvoltam calitatile profesionale si cunostintele in domeniul in care ne desfasuram activitatea, cu siguranta vom avea foarte multe de castigat. Iar de aici pana la includerea in clasamentul "Top 100 femei de succes" nu mai e decat un pas. Asa ca nu-mi ramane decat sa va urez "Succes, fetelor, si sa ne regasim in top!""
Ce cresc ca gandesc barbatii cu care lucrezi despre tine?