Se pare ca am descoperit o gena a criminalitatii, o gena a cancerului si cate si mai cate. O fi una si a fericirii, cine stie. Am putea gandi astfel daca ne-am teme sa ne asumam propria fericire.
Ce inseamna de fapt sa fii fericita? Pentru o femeie poate insemna sa aiba copii, pentru o alta, sa fie iubita de sotul ei, pentru altele fericirea se exprima prin ce pot avea, achizitiona sau face. Dar oare ce ne face sa tanjim la fericirea altora? Sa ne-o dorim sa fie a noastra?
Pe multi oameni ii vedem fericiti, dar nu stim cu adevarat ce e in sufletul sau in mintea lor. Asa sunt zugraviti sau facuti sa arate sau, asa ii percepem noi. Este deosebit sa poti fi fericita in fiecare zi. Nu in toate cele 24 de ore ale zilei, dar sa nu treaca zi fara sa simti un dram de fericire. Dar este ideal sa poti fi fericita tot timpul. Cred ca la aceasta performanta ajung doar unii asceti sau intelepti.
Daca am sti cat de usor se poate prabusi aceasta fericire afisata in afara! Da, masca aceasta a fericirii nu e foarte rezistenta. Important e sa iti pastrezi echilibrul, sa nu te pierzi, chiar daca ai fost “descoperita”.
Vedem cate o vedeta, un star de cinema care pur si simplu emana fericire in afara. Dupa care citim tot felul de povestiri adevarate sau mai putin adevarate despre viata lor personala, din care nu reiese tot ce ne-am imaginat noi sau am fost lasati sa vedem. Cum de se intampla asta?!? Si ei, starurile, persoanele importante sau de renume sunt tot oameni. Au propriile lor semne de intrebare, greutati si probleme.
Fericirea vine din tine, din interiorul tau. Este important cred sa iti doresti lucruri pe care sa le poti implini, care ti se pot intampla, pentru a putea fi fericita. Si sa fi multumita de ceea ce ai si ce ai obtinut. Viata e ca o permanenta fuga catre ceva. Daca stam sa ne gandim bine, ne grabim cu totii spre sfarsitul ei. Si, in tot acest timp, acumuleaza fiecare cat poate, se zbate cat poate si incearca propria reteta de fericire.
Esti fericita ca ti s-a nascut un copil, esti nefericita cand il vezi bolnavior, esti fericita cand ia primul premiu, esti iar nefericita cand se face mare si pleaca la casa lui. Esti fericita cand iei un examen, nefericita de prima deceptie in dragoste, fericita din nou in ziua nuntii, nefericita cand pierzi pe cineva drag si tot asa. Fericirea parca vine si pleaca din viata noastra, in ritmuri si cadente diferite. Iar cea mai in masura sa stabileasca acest ritm esti chiar tu. De tine depinde propria ta fericire.
Daca te lasi coplesita de micile esecuri, deceptii, vei ajunge sa te pierzi pe drum, sa uiti ca scopul tau initial era sa fii fericita. Nu spun ca e usor sa accepti o infrangere, o pierdere, dar nu merita sa te pierzi si tu odata cu toate astea.
Cred ca toti avem cate o gena a fericirii, ramane ca fiecare sa si-o descopere pe a ei. Fie ca e o gena sau doar un potential, merita sa incercam a ne gasi linistea interioara, echilibrul in care sa pastram un zambet pentru fiecare zi din viata noastra.