Serialul fantasy fenomen, al cărui al optelea și final sezon a rulat în primăvara acestui an, a fost bazat pe seria de cărți „A Song of Ice and Fire”, dar până la urmă scenariul a depășit informațiile din cărți, iar autorul lucrează la ora actuală la a șasea, respectiv penultima carte din seria sa, care va fi denumită „The Winds of Winter” și plănuiește să lucreze și la a șaptea carte din serie, cu titlul „A Dream of Spring”, dar spune că acum, după terminarea serialului, nu se mai simte la fel de presat să le termine, ceea ce spre surprinderea tuturor, l-a făcut să fie mai productiv.
George R. R. Martin a declarat: „Au fost câțiva ani când dacă terminam seria aș fi fost în fața serialului încă o bună vreme și stresul era enorm, ceea ce nu cred că era foarte bine pentru mine, fiindcă ceea ce trebuia să-mi dea avânt de fapt mă încetinea. În fiecare zi mă așezam să scriu și chiar dacă aveam o zi bună, ceea ce pentru mine înseamnă 3-4 pagini, mă simțeam oribil, pentru că mă gândeam tot timpul că trebuie să termin cartea și ar fi trebuit să scriu de fapt 40 de pagini, dar cum serialul s-a terminat, acum mă simt eliberat, deoarece totul merge în ritmul meu. Am zile bune și zile proaste, dar chiar dacă există în continuare, stresul este mult mai mic.”
Autorul de 70 de ani insistă că terminarea seriei de pe HBO, care a primit critici de la mai mulți fani, nu va avea nici un fel de influență asupra propriilor cărți și spune că deși serialul a fost bazat pe romanele sale, cele două sunt entități separate. El a adăugat: „Deși au foarte mare legătură, cele două nu sunt același lucru... cât despre critici: nu poți mulțumi pe toată lumea, deci încearcă măcar tu să fii mulțumit.” El recunoaște că serialul a depășit munca sa ca valoare, dar este încântat că din imaginația sa s-au născut atâtea emoții.
Într-un interviu acordat cotidianului „The Observer”, George R. R. Martin a spus: „Sunt încântat de reacțiile oamenilor atât pentru cărți cât și pentru serial, deoarece despre asta e vorba în ficțiune, despre emoții. Dacă vrei să manipulezi pe cineva cu argumente intelectuale, atunci scrii un eseu sau un articol, adică nonficțiune. Ficțiunea trebuie să fie simțită ca și când ai tări lucrurile respective sau măcar ca și când te-ai uita la ele. Dacă ești atât de distant încât moare un personaj și ție nu-ți pasă, atunci autorul a dat greș.”