ABC-ul unei afaceri
Adriana s-a hotarat sa-si deschida propria afacere cu doi ani si jumatate in urma. Avea doar 30 de ani, dar ca educatoare experimentase suficient timp atat in sistemul de stat cat si in cel privat, pentru a avea o idee despre ce inseamna sa-ti deschizi o gradinita privata. Impreuna cu o alta prietena educatoare, a inceput sa caute locatii. Mai greu a fost cu banii de inceput pe care nu-i avea, asa ca o parte i-a obtinut de la banca iar alta parte de la parinti, de la cunostinte, de la prieteni. Evident, nu toti au crezut in reusita proiectului.
"80% din cei carora le-am cerut ajutorul sau le-am povestit despre ce e vorba au ridicat sceptici din umeri: ‘Gradinita! Asta e afacere? Mai bine incercati cu imobiliare!’, isi aminteste Adriana.
Intre timp au gasit si locatia perfecta: o casa linistita in cartierul Damaroaia. "E cam departe", au comentat unii dintre "sfatuitori". Insa Adriana stia ca este exact ce cautase: curtea mare, plina de verdeata, fusese argumentul decisiv. A obtinut locul si imediat s-a apucat de construit: a mai ridicat un etaj, a pictat salile de clasa, a cumparat mobilier si material didactic. Apoi a dat sfara in tara ca face inscrieri. Iar cei interesati nu au intarziat sa apara: ca in fiecare an, solicitarile pentru un loc la gradinitele de stat fusesera cu mult mai mari decat numarul de locuri disponibile.
Asa se face ca ambarcatiunea numita "Micul Print" a pornit in marea expeditie a cunoasterii cu o mana de oameni: trei educatoare, o ingrijitoare, o asistenta si o bucatareasa.
Intelepciunea Minervei si norocul Fortunei
Fara indoiala, Adriana s-a ambitionat sa creada intr-un vis si a facut tot posbilul sa-l transforme in realitate.Si totusi, cat de greu este sa-ti deschizi o gradinita particulara in Bucuresti?
“Usor nu e. Conditia de baza este sa pornesti la drum cu un nucleu de echipa care sa nu mai aiba nevoie de explicatii suplimentare in ceea ce priveste aspectele de metodica si pedagogie. Trebuie sa ai studii de specialitate si dorinta de a lucra cu copiii.Nu e suficient sa te gandesti ca-ti plac copiii si gata! ai motiv sa-ti deschizi o gradinita. Trebuie sa-ti fi trecut prin mana cel putin o generatie de copii, pe care sa-i iei de la inceput si sa-i trimiti in scoala, avand totodata certitudinea ca ai facut totul bine.
Conteaza foarte mult sa ai bani cu care sa incepi, cat si un dram de noroc: 99% e munca, dar conteaza si acel 1% la suta sansa”, ne-a marturisit Adriana.
“Invatamantul privat nu e o fita”
Intr-o perioada de criza in care orice parinte, oricat de darnic, isi pune si problema banilor, este firesc sa ne intrebam ce avantaje ofera invatamantul privat, pentru a justifica taxa lunara pe care o familie o plateste pentru educatia unui prescolar.
“Eu merg pe principiul ‘Poarta-te cu copiii ca si cum ar fi ai tai’. Asta se aplica si atunci cand fac cate o boacana si sunt pedepsiti. Evident, pedepsele suna ceva de genul: ‘Nu mai vorbesc cu tine 2 minute’ sau ‘Te scot din joc’, care ii afecteza mai mult decat masurile coercitive, cu care eu nu sunt de acord. Sau, in cazul celor mari, la care se mai aude cate un cuvant urat, apelam la masuri mai ‘drastice’: ‘Te transfer la gradinita de scuipaciosi sau de copii care vorbesc urat’, cu ghilimele de rigoare, suficient insa pentru a le da o idee despre cat de grav e ce au facut. Insa in invatamantul de stat trebuie sa fii superwoman sa poti sa te ocupi de 30-35 de copii. Sa ne imaginam ca incepe unul sa planga. Fara indoiala ca se va gasi cel putin inca unul sa-i tina companie si numai pana ii domolesti pe toti pierzi o gramada de timp.Sunt multi prea multi copii pentru un singur cadru didactic”, este de parere Adriana.
Cu toate acestea, nu numai familiile “cu dare de mana” isi permit sa-si inscrie copiii la o gradinita particulara. La “Micul Print” vin copii ai caror parinti au situatii materiale dintre cele mai variate: de la simpli angajati la directori de firme si VIP-uri.
“Invatamantul privat nu e o fita. Parintii care vin aici sunt constienti ca trebuie sa investeasca in educatia copilului lor”, este parerea directoarei.
Cu toata lupta pentru un spatiu central, Adriana a ales ca locatie pentru gradinita sa un cartier de la marginea capitalei. "Un dezavantaj mare", ar spune unii. Insa lucrurile nu stau chiar asa.
"Am luat in considerare strict aspectele caracteristice deschiderii unui astfel de business: o gradinita care nu are un spatiu suficient de mare in care sa plantezi flori si copaci cu copiii e o simpla institutie de birouri unde se vine la fel ca la serviciu.
M-a interesat o zona linistita, cu spatiu deschis de unde sa vad - chiar daca SANEPID-ul nu ma lasa sa le tin - pisici, gaini si alte oratanii. Cu alte cuvinte, am vrut sa rup copilaria de plastic in care sunt crescuti multi dintre ei si sa le dau una reala", ne-a marturisit Adriana, care a gasit o solutie si la problema distantei, tinand cont ca multi copii vin pana in Damaroaia din celelalte colturi ale orasului: transport gratuit de acasa la gradinita si inapoi.
Calitate, competitivitate, creativitate
Discutand problema in termenii unei afaceri, este firesc ca, odata intrat intr-un anumit domeniu, sa te intrebi ce ar trebui sa faci pentru a iesi in evidenta si pentru a-ti atrage potentialii clienti.
"Ce vrem sa facem este sa aducem un plus fata de ceea ce se intampla in mod normal, pastrand totodata o coerenta in nota educationala. Evident, nu am inventat noi apa calda, ci mergem pe directii aprofundate de altii. Eu, personal, ma ghidez dupa teoria Mariei Montessori - un pedagog excelent - care a dat o noua viziune educatiei, punand accent pe ce se intampla in mintea copilului. Principiul e simplu: "Daca m-ai invatat sa vorbesc de ce imi spui sa tac? Daca m-ai invatat sa merg, de ce imi spui sa stau?" Prin urmare, in momentul in care ii dai copilului o comanda, gandeste-te la ceea ce l-ai invatat sa faca pana in acel moment", ne explica Adriana.
Un alt punct forte al gradinitiei il reprezinta "educatia prin happening". Adriana ne explica: "Tot ceea ce-i inveti pe copii trebuie pus in practica, in masura in care acest lucru e posibil. La lectia despre legumele de vara, au avut ocazia sa se murdareasca de zeama de rosii, dar in felul asta si-au insusit ceva palpabil. Evident, asta nu inseamna ca la lectia despre univers si despre planete o sa-i pot duce pe Marte!"
Nu in ultimul rand, predarea intensiva in limba engleza este unul dintre motivele pentru care partintii isi aduc copiii la "Micul Print": pe langa cadrele cu atestat de engleza, exista si o profesoara care vorbeste engleza nativ si care vine de doua ori pe saptamana.
"Aici intervine confortul de limba: chiar daca copilul intelege ce-i spui, cand vine vorba de a conversa prefera limba natala. Or in momentul in care lectorul insusi nu intelege romana, e mai complicat si trebuie sa se adapteze. Uneori ajung sa vorbeasca bilingv: "am knock-anit la usa si nu mi-a raspuns nimeni" sau "ma duc upstairs".Pedagog versus manager
Cel care coordoneaza afacerea trebuie sa-si tina in echilibru cele doua laturi: de pedagog si de manager.Uneori trebuie sa faci un compromis. Nu e si cazul echipei de la “Micul Print”
“ Una dintre preocuparile noastre este crearea unui sistem de alimentatie corect: multi copii vin de acasa cu anumite deprinderi alimentare si cu inclinatii spre junk food. Cu sprijinul celor de acasa, noi incercam sa introducem cate o leguma in alimentatia zilnica a copilului si tot asa pana ajungem la un regim echilibrat. Problema apare atunci cand un parinte vine si se plange ca odrasla nu mai merge la gradi ca i s-a cerut sa faca nu stiu ce. Atitudinea parintelui e gresita, dar nu putem face si scoala adultilor. Noi nu am facut rabat la educatie si am pierdut clienti.Dar sunt niste principii la care tinem pentru ca trebuie sa dezvoltam copilul armonios pe toate planurile: fizic si emotional.Este un principiu pe care nu-l incalcam”, ne-a marturisit Adriana.
Happy-ending
Cu un personal didactic format din 12 cadre si 7 colaboratori, la care se adauga personalul auxiliar, gradinita “Micul Print” pare a fi ilustrarea unei povesti de succes.Dar oare asa sa fie?
“Nu e o afacere de succes de genul investesti putin si scoti rapid banii. Numai pana castigi increderea parintelui dureaza ceva vreme. Si pentru asta avem o perioada de proba de doua saptamani, timp in care copilul se acomodeaza la noi iar parintele vede daca este ceea ce-i convine. Copilul este posibil sa nu se adapteze dar tu, ca parinte, iti dai seama de calitatea serviciilor. Abia apoi semnam contractul”, povesteste directoarea.
Taxa nu si-o permite insa toata lumea: cele 12 milioane pe care parintii le platesc lunar includ 3 mese pe zi si gustare, obligatoriu fructe ; programul educational de baza plus optionale: logopedia si alte cursuri pentru care cei interesati platesc in plus 30 lei pe luna: gimnastica pentru copii, “Dansez pentru mine”, limba germana, “Ce putem face din nimic” – program eco de reciclare, muzica cu Maria Radu de la Van Noizz, care incearca sa completeze cantecele si poezioarele in limba romana pe care copii le pierd studiind intensiv engleza.
Facand un raport intre incasari si cheltuieli, gradinita are un profit lunar de aproximativ 20%, bani care se duc insa pe alte investitii. Cu alte cuvinte nu este o afacere profitabila, cat mai mult una de suflet.
Am plecat inapoi spre oras cu o nostalgie pentru anii copilariei si cu un mic secret: la gradinita "Micul Print", printre ceilalti copii, se afla un printisor adevarat, mostenitor al unei familii vechi de nobili din Romania.Despre cine e vorba? Shhhhh! Nu se spune!