E greu sa stai de vorba cu tine. Iti vine sa fugi si sa te ascunzi in cele mai frumoase vise create vreodata de tine. Din colt in colt cauti cate o salvare. Uneori in prieteni, alteori in cel mai apropiat bar. Si ce? Crezi ca asta te ajuta sa iti gasesti un raspuns? Te ajuta sa iti dai seama cine esti, ce ai fost sau ce vrei sa fi? Nu mai. Te inseli. Si apoi te intorci cu sptele la tine si rostesti juraminte pe care oricum stii ca nu le vei indeplini niciodata. Uiti sa faci pace cu tine si il iei martor pe Dumnezeu intr-un razboi inutil. Tu chiar vrei sa mori in fiecare zi? Apoi te plangi ca ai ramas singur, tu cu cerul. Sau, cerul cu tine. Oricum ar fi, esti singur mai! Singur!!!!!! Si stii de ce? Pentru ca esti incapabil sa recunosti ca gresesti, ca esti om si gresesti! Sau, aveai cumva impresia ca esti un zeu? Ha ha ha!
Hai, ia valiza si du-te acasa. Barul nu-i de tine! Invata sa-ti vorbesti!