Dar mai exista si exceptii totusi, slava Domnului! Cei doi s-au simtit atrasi unul de celalalt, s-au iubit, s-au casatorit iar acum, ca toata vraja s-a dus, iar la lumina “zilei” realitatea a capatat nuante… nedorite, cei doi se hotarasc sa puna capat relatiei. Isi dau seama ca s-au complicat cu atatea acte, hartii, ceremonii, rude, dar vor sa scape de toate, sa se elibereze unul pe celalalt si, in acelasi timp, unul de celalalt. Isi spun ca au fost prea tineri si pripiti, ca s-au lasat luati de val, ca putea fi si mai bine dar, n-a fost. Si gata! Hotarasc sa divorteze.
Trebuie sa se prezinte amandoi, fireste, in data de, la ora de, la tribunalul din orasul…”Mergem impreuna? Vin sa te iau?”, o intreaba el. “Pai da, ce sa ne mai complicam? Asa ajungem sigur amandoi la timp.” La timp pentru a se desparti. Da, pare un divort tare atipic. Cine stie, poate ca lucrurile ar trebui sa fie “rotunde”. Daca la nunta pe mireasa o aduc nasii la biserica unde o asteapta deja ginerele adus de rude, poate ca si la divort ar trebui sa se infatiseze tot asa, separat. Dar nu e o regula, vezi bine.
Si asa, pornesc amandoi pe aceeasi motocicleta, in dimineata unei zile de luni, de inceput de saptamana, sa-si incheie mariajul. Valul de mireasa a zburat de mult, dus de vant in zari nestiute. Nu se cearta, nu mai au nimic de impartit. Ce au avut de spus, si-au spus, ce au avut de iubit, au iubit. Nu vor ramane doi straini, se vor saluta cand se vor mai intalni pe strada, numai ca nu vor mai fi unul al celuilalt. Nu vor mai purta acelasi nume, nu vor mai locui in aceeasi casa. Nu vor mai merge impreuna nicaieri niciodata niciunde. Si fiecare isi continua viata asa cum se pricepe mai bine. O alta casatorie, un alt divort impreuna?