Hola a todos!
Avand in vedere ca vine iarna, vine frigul, zapada, vreau sa va impartasesc ceva ce am scris anul trecut cand a nins prima data in Bucuresti (avand in vedere faptul ca nu se grabeste sa ninga anul acesta):
"...Cat se vorbeste despre incalzirea globala! Inca nu a obosit lumea sa vorbeasca despre incalzirea globala dupa atata zile calde si iata ca azi, 11 noiembrie 2007, inima mea si tot Bucurestiul se imbraca in alb!
Zapada umple sufletul meu de liniste, de lucruri pure, curate. Zapada nu este nici fericita ca o zi cu soare si nici trista ca o zi de ploaie. De la fereastra mea o vad silentioasa si linistita cum cade si am senzatia ca respir mai bine.
Zapada este ca "pacea" din ziua de duminica in orasul care nu se trezeste, ca o casa curata, ca mirosul respiratiei barbatului pe care il iubesc. Zapada care cade pe strazile cartierului meu, cade si in ochii mei si in inima mea care o astepta cu usile deschise.
Ce binevenita este aceasta schimbare de vreme! Iarna aceasta neobisnuita pentru corpul meu latino-american! Aceasta schimbare care ma face sa simt ca traiesc...
Dupa atatea zile calde, dupa atata zile colorate, albul ajunge sa se impuna in ochii mei si sa imi arate cat de frumoasa este aceasta schimbare, imi arata cat de vie sunt!
Mie nu imi place frigul, dar fiindca aici a devenit ceva necesar, parca chiar il astept! Schimbarile sunt necesare! Binevenita zapada, iarna melancolica, iarna necesara."