Nu pot generaliza despre chiar toate aspectele vietii tiganilor si nici despre toti indivizii apartinand acestei etnii, deoarece trebuie totusi sa tinem cont de procesul de integrare a numerosi tigani. Plus comportamentul adecvat lumii civilizate prin abandonarea nomadismului si acceptarea mentalitatii europene.
Ma gandesc totusi ca integrarea aceasta are si aspect de drama psihologica si sociala in raport cu renuntarea la un "paradis pierdut", acela reprezentat de un specific bine definit si constientizat pe parcursul a sute de ani.
Mereu legendele au abundat in jurul comunitatilor de tigani, sau romi, depinde cum vrei sa le spui. Fonetic, mie imi place mai mult cum suna cuvantul tigan, dar corect din punct de vedere istoric ar fi rom. Aspectul fizic, diferit oarecum de cel al europenilor, moravurile lor diferite precum si libertatea de nimic ingradita a acestor oameni, au constituit poate suprotul celor mai fanteziste ipoteze privind originea si felul lor de a gandi.
Nu stiu care este smecheria cu originea lor, de unde au aparut si cum au ajuns, dar stiu ca au fost mereu insotiti de informatii extravagante si teorii bizare. Contrare si contradictorii.
Exista o mare dificultate in a-i intelege pe tigani in privinta credintelor si superstitiilor lor deoarece acestia, umbland de sute de ani prin lume, au imprumutat de peste tot cate ceva. Lipsa de informare in privinta tiganilor a dus in timp la crearea de prejudecati, dar tot ni se pare ciudata modalitatea lor de a trai si a gandi.
Nu sunt pe deplin integrati in societate, in mare parte din cauza prejudecatilor, totusi ei vor constitui adevarate enclave sociale si culturale, iar noi vom ramane probabil la fel de indiferenti. Trist. In literatura europeana nu au intarziat abordarile acestei teme pe un puternic fond romantic si deseori pasional.
Desi suntem cuprinsi de prejudecati, si folosim expresii de genul "te ineci ca tiganul la mal" sau "ce e tigania asta?", nu putem sa nu recunoastem ca ne-a placut Tiganiada lui Ion Budai Deleanu ca sa nu spun de Tiganiada lui Phoenix. Nicolae Grigorescu a lasat foarte multe tablouri memorabile cu tigani. Vlahuta, Kogalniceanu si Cosbuc au facut numeroase referiri la tigani. Nu putem uita Satra lui Zaharia Stancu sau Groapa lui Eugen Barbu. Plus cantecul copilariei noastra "In carute colorate" sau "Tigancusa". Sa nu uitam ca si Johnny Depp este tigan si recunoaste asta.
De fapt, am vrut sa spun ca suntem niste ipocriti: ne plac foarte mult tiganii si ne place libertatea lor, suntm invidiosi ca nu putem gandi atat de liber, dar nu vrem sa recunoastem.