Cenzura abuziva nu vizeaza numai liberatatea de exprimare si manifestare, ci si libertatea de gandire a indivizilor si a popoarelor si urmareste asigurarea unui sistem inchis si controlat. Chiar daca este intemeiata sau nu, se presupune ca ea asigura unitatea unui stat. Democratia implica reducerea cenzurii si moderarea acesteia, insa rezultatele pot produce schimbari radicale de valori. Astfel se naste intrebarea fireasca: este cenzura de condamnat?
Nu se stie cine a inventat-o, dar exista din toate timpurile. In Roma era oficiala inca din 443-445 i.Hr si se contura in doua forme - controlul ca securitate a statului si cenzura in publicatii. In Franta, aceasta se identifica cu clerul si biserica, iar in Mongolia, in jurul 1300, se contura ca limitare a vorbirii si a scrisului, si exemplele pot continua. Ce dovedeste istoria este ca atrocitatile comise din cauza dreptului la libera exprimare sunt inimaginabile.
Dar este oare inlaturarea totala a cenzurii o solutie? Libera exprimare a unui individ poate afecta libera exprimare a celuilalt, si astfel se creeaza un cerc vicios. Pornografia, limbajele licentioase si comportamentele violente datorate tehnologizarii si a vitezei de circulatie a informatiei, pot duce la o pervertire si la o deturnare a valorilor.
Putem compromite integritatea morala pentru libertatea totala de exprimare?
Comunicarea - factor esential al vietii sociale
Educatie sexuala sau pervertire?
Ce inseamna sa ai un cont pe retelele de socializare - libertate sau dependenta?