Asa gandesc multi si in decursul unei terapii. Unii chiar vin cu ideea asta de la bun inceput. “Opteaza” pentru o transformare, fireste in bine, o schimbare majora care sa ii faca asa cum se doresc ei a fi.
Partea mai nefericita e ca, unii dintre acesti oameni cred ca aceasta schimbare vine de la sine; sau e facuta cumva, in mod miraculos, de catre terapeut, fara aportul lui, al clientului. Terapeutul “trebuie” sa il scape de probleme, terapeutul stie, terapeutul face si drege in asa fel incat toate vor reveni la “normal”; ca doar de-aia il plateste, nu?!?
Discrepanta intre cum ne dorim sa fim si cum suntem in realitate tine putin si de propriul narcisism. Cu totii avem si tendinte narcisice. Adica gandim ca noi suntem cei mai cei, ca le putem si le stim pe toate (omnipotenta), ca suntem frumosi si destepti. Doar ca viata ne arata din cand in cand si contrariul. Si atunci intervine dilema: care e de fapt realitatea? Si noi unde ne aflam in cadrul ei?
Cam asta se si petrece in decursul unei terapii: se regleaza sharphul. Adica se clarifica aceasta imagine a ta despre tine. Tu crezi ca esti buna, dar de fapt, te-ai vazut si in ipostaze in care erai exact la polul opus. Te vezi darnica, insa stii bine ca ai si momente de mare zgarcenie (sufleteasca sau materiala!). Ai impresia ca esti si stii sa te faci placuta, dar ai observat adesea oameni care te resping sau te tin la distanta. Si multe altele.
Si toate aceste neconcordante iti fac viata amara, ti-o dau peste cap. Si vrei sa fii asa cum te “stii” tu pe tine. Sa poti sa fii astfel. Sa intelegi ce anume din tine te opreste sa fii toate astea. Si, daca vei reusi, te gandesti ca astfel vei deveni o noua persoana. Cand, de fapt, esti tot tu; aceeasi.
E drept ca suntem intr-o permanenta transformare, in evolutie, ca nu mai suntem azi cum am fost ieri, acum, cum eram in urma cu jumatate de ora. Insa aceasta transformare majora pe care ti-o doresti nu vine nici de la sine si nici nu te schimba atat de radical. Baza iti ramane aceeasi. Adica mecanismul tau de functionare in general si cel in relatiile cu ceilalti, nu se modifica. Oricat de mult ti-ar placea sau ai spera sa se intample asta.
Singurul lucru care se schimba totusi este perceptia ta despre tine. Si, poate, despre ceilalti. Vei intelege (poate), inainte sa reactionezi ca mai inainte, ca esti pe cale de a face o “greseala”. Si vei reusi sa te opresti la timp. Vei reusi sa te apropii cumva despre imaginea aceea pe care o doresti sa te reprezinte. Si atunci iti va fi ceva mai bine cu tine si cu ceilalti. Dar vei fi tot tu.
Iar daca tii neaparat sa iti spui ca de acum inainte esti si vei fi altcineva, o noua persoana, un om nou, atunci fa-o, daca asta iti da incredere si te face sa te simti mai bine.
Va doresc tuturor un An Nou mai bun, care sa va aduca toate cele trebuincioase sufletului si mintii, sa va implineasca si sa va dea idei dintre cele mai bune si ganduri dintre cele mai frumoase.
LA MULTI ANI! tuturor.