Luna in care femeia este venerata! fiind ,,8 martie , ziua internationala a femeii" in anul acesta aceasta zi mi-a adus un fel de ,,dulce-amar"... Asa ca pentru mine , va rog sa ma iertati , imi este rusine ca am ajuns sa spun ca femeile au cel mai mizerabil caracter!daca arunc o privire asupra vietii mele de pana acum , cele mai mari pagube si necazuri mi-au fost provocate de femei!sa fie doar o intamplare?...greu de spus.Singura femeie prezenta in viata mea care nu m-a dezamagit a fost MAICA DOMNULUI ,SFANTA FECIOARA MARIA!va rog sa ma credeti ca nu exagerez deloc,foarte rar mi-a fost in viata sa gasesc momente in care sa fi fost ajutata de o femeie...pot numara pana la cinci acestea , evident ca aici exclud mama care mi-a dat viata . Poate ca niciodata cat a trait nu am fost in stare sa-i multumesc indeajuns pentru cate a indurat din cauza mea si pentru mine. Eu nu am fost in stare sa-mi venerez mama , am luat efortul ei ca pe o obligatie fireasca si atat .Cand mama nu a mai fost , dumnezeu sa o odihneasca ! atunci am inteles adevarata valoare a tot ce a fost ea.Nu am mai avut timp sa vorbim , deseori imi spunea ca o sa vina o vreme cand am sa vreau sa vorbim si aceasta nu o sa se mai poata , luam in ras asta si gaseam repede o gluma care sa acopere momentul pe care atunci il gaseam stanjenitor iar mama ramanea privindu-ma indelung .Privirea-i era poate nedumerire , poate un soi de ,,a vedea prin mine" in timp , ori poate vedea ce noi nu putem vedea din lumi indepartate , simtind clipa despartirii definitive despre care nu mi-a spus textual niciodata , poate vag , prin tot ce a exprimat a lasat sa se inteleaga ca vine momentul insa nu am inteles.Eram mult prea preocupata de propriile rani ca sa mai vad si ranile altora!