Cand am vazut prima oara "Pon The Replay”, clipul piesei cu care Rihanna s-a lansat in vara lui 2005 am zis "ok, inca una care se vrea Beyonce”. Doi ani mai tarziu, aceeasi fatuca din Caraibe a reinventat tunsoarea bob si umbrela si ne-a facut pe toti sa fredonam ca teleghidati "ella-ella-eh-eh-eh”, in timp ce ea, la nici 20 de ani, pleca acasa cu doua Grammy-uri. Ce are Rihanna si nu are Beyonce? Un cantec care inca n-a implinit un an dar dupa care s-au facut deja vreo cinci cover-uri si doi ochisori migdalati si verzi. Ce are Beyonce al ei si numai al ei? Versuri destepte, pe care si le scrie singura.
"Take A Bow” , cel mai recent single de pe "Good Girl Gone Bad”, poarta semnatura lui Ne-Yo si a norvegienilor de la StargGate. Ne-Yo este insa pe departe cel mai vizibil, „Take A Bow” aducand destul de mult cu al lui "So Sick”. Deci, da, este o balada. Una destul de bunicica, intensa dar fara sa te loveasca in plex, duioasa fara sa fie zaharisita ca mai vechea „Unfaithfull”. Intr-un cuvant, „decenta”.
Daca apleci urechea la versuri, simti o nota de cinism care ar vrea sa o apropie de "Irreplaceable” a lui Beyonce ("Grab your clothes and get gone / You better hurry up before the sprinklers come on / Don’t tell me you’re sorry 'cause you’re not / Baby when I know you’re only sorry you got caught"), dar fara succes. "Irreplaceable” avea suflet, auzeai pe cineva in spatele acelor versuri. "Take A Bow” se pierde in clisee despre adulter: el calca stramb, ea afla, el isi face, cu regret, bagajele. Nici analogia cu teatrul nu e foarte inspirata: "But you put on quite a show / You really had me goin' / But now it’s time to go / Curtain’s finally closin' / Very entertainin' / But it’s over now / Go on and take a bow”. Cumva, parca ma duce cu gandul la „Un actor grabit” al regretatei Laura Stoica. But then again, ii lipseste patosul.
Rihanna suna insa foarte bine. Nu atat ritmul si versurile, cat inflexiunile vocii ei te duc cu gandul la dragoste. Nu la inimi frante, asa cum poate ca ar trebui, ci la o dragoste de vara, undeva la tropice, cu parfum de ylang ylang si sex pe nisipul fierbinte. Rihanna are o voce buna, dar incapabila sa transmita emotii. Versurile sunt amare, dar ea continua sa fie dulce. Si abia aici intervine cinismul. Nu e o acuza; se intampla si la case mai mari. Lui Amy Winehouse ii iese, Arethei Franklin la fel. Beyonce e foarte expresiva. Mariah Carey, cu toate cele cinci octave ale ei, nu. "Take A Bow" e o piesa buna, atata timp cat nu isi propune sa ne dea pe spate si sa schimbe lumea. Nu stiu cat e de catchy, avand in vedere ca dupa ce am ascultat-o toata dimineata, tot "So Sick” al lui Ne-Yo (pe care nu l-am mai ascultat de vreo luna dar de care mi-am amintit acum, brusc) imi canta in cap. Nu stiu nici daca cei de la Deff Jam Records chiar meritau sa lanseze o a treia editie a albumului de dragul acestei piese. In orice caz, in topurile din Australia si din Filipine se afla deja in primele douazeci de pozitii, ceea ce inseamna ca a prins la public daca stam sa ne gandim ca a trecut mai putin de o saptamana de la lansare.
"Good Girl Gone Bad”, in varianta care include si "Take A Bow”, va fi lansat worldwide pe 7 iunie. Asteptam sa vedem noul look cu care Rihanna il va inaugura.