Dupa cum spuneam, alta este problema: am dezbatut acest subiect in interiorul redactiei, iar constatarea de final a fost surprinzatoare - in Romania, din experientele si povestile de viata ale cunostintelor tuturor colegelor mele, fenomenul este cu totul inversat decat in alte tari. Si cum Romania este "tara tuturor posbilitatilor", nici nu m-as fi mirat sa nu fie asa, dar am ramas un pic bulversata: "da, tendinta este ca femeile singure sa se complaca intr-o singura activitate, pe care o amplifica cat sa acopere intreaga zi, tocmai din cauza ca nu resimt presiunile si responsabilitatile unei femei casatorite, nu mai tind sa aiba la fel de mult grija de ele, pentru ca nu mai considera ca au pentru cine sau pentru ce, nu le asteapta nimeni acasa, si asa mai departe", imi spunea una dintre ele.
M-am hotarat sa fac eu un "studiu de piata" si printre cunostintele mele, contrariata fiind de presupusa concluzie nefericita la care sunt supuse romancele noastre singure. Intre timp insa, discutiile au deviat spre alte ramuri ale subiectului atingand o sensibila parte a singuratatii in interiorul casatoriei. Parerile sunt extrem de impartite, iar o prima concluzie este ca incet-incet si femeile singure incep sa gaseasca motive pentru care sa "traiasca" cu adevarat, in ciuda incapatanarii muncii de a intra cu "picioarele" in spatiul privat sau in ciuda sentimentului de singuratate care le impiedica sa isi "diversifice" asteptarile de la viata:
Carina (24): “In Romania inca se mentine ritmul de munca fulger, asa ca e normal ca atunci cand nu prea te simti ‘legata’ de alte persoane sa te dedici in totalitate carierei. Mai mult decat atat, pana si angajatorii au aceasta pretentie de la tine. Cand esti casatorita si ai si copii, lista responsabilitatilor creste si incerci sa nu-ti mai dedici atata timp muncii. Prioritatea devine familia, iar aceasta cere un timp pe care sa-l petreci in parc, sa iesi cu alte familii, sa-ti doresti sa scapi de kilogramele in plus adunate dupa nastere si relatia cu cei din jur devine alta, in functie de sentimentele care iti conduc viata. Daca duci o viata buna de familie, poti echilibra si la munca, dar daca seful te mai incarca cu sarcini in plus, pentru ca doar iti doresti un salariu mai bun ca sa-ti cresti copii, in aceasta situatie devii frustrata, iar timpul se imparte in datoriile tale fata de ceilalti si adio TU. In Romania, angajatorii profita de cele mai multe ori cand au ca angajate femei casatorite, care au foarte multe responsabilitati, pentru ca vor o viata echilibrata, fara riscuri. Au rate, copii si o familie de intretinut si nu-si permit sa faca un schimb lunar de job, iar acestea de cele mai multe ori sunt acele femei care stau suplimentar la munca si tot ce mai pot face cand ajung acasa este sa se ocupe de necesitatile familiei, nu de ele. In concluzie, in genere in Romania femeile singure au mai mult timp pentru ele.”
Andreea (27): "Atata timp cat nu am in fata un studiu oficial care sa confirme sau nu faptul ca statutul marital influenteaza activitatea femeilor din Romania, nu ma pot baza decat pe ceea ce am observat eu. Prietenele singure pe care le am merg la sala si/sau alearga in fiecare zi impreuna cu prietenele noastre comune casatorite sau aflate in relatii. Cred ca prioritatile se schimba, insa, atunci cand in viata unei femei – fie ea singura sau avand un partener - apare un copil. Atunci toate datele „problemei” se modifica si felul in care ea alege sa isi gestioneze timpul petrecut la munca si timpul dedicat propriei sale persoane sau familiei sufera schimbari. Cred ca multe dintre femeile care au un copil pun munca pe planul mai indepartat, fara a insemna, neaparat, ca isi pot dedica acest timp propriei persoane."
Diana (30): "Fiecare femeie este incadrata intr-una dintre aceste categorii: ori esti cu cineva, ori esti singura. E ca o eticheta in ziua de azi: casatorita si singura! Cred ca depinde si cum resimti tu aceste situatii si trairi: de exemplu, din propria experienta pot sa va spun si cum am trait si intr-o extrema si in cealalta, la momentul actual fiind casatorita de aproximativ 5 ani. In perioada singuratatii mele, pe care nu am resimtit-o tocmai pozitiv, am suferit ingrozitor, si exact asa traiam: acasa, munca, ceva cumparaturi si iar acasa, iar munca... era un cerc vicios in care intrasem: nici macar sa mai imi caut un iubit nu mai ma interesa, eram oarecum resemnata, iar timpul mi se impartea intre cele cateva activitati zilnice pe care oricine le are de facut. Nu aveam o viata sociala activa si nici nu reuseam sa ma mobilizez spre a face si altceva. De ingrijit ma ingrijeam la fel ca si acum, asta nu cred ca mai tine de statut, ci de bun simt si de stima de sine, la care am tinut intotdeauna. Casatorita fiind acum, pot spune ca modul de viata s-a schimbat: nu mai "vad" doar munca, acasa, cumparaturi, ci undeva in acest demers au intrat si intalnirile cu prietenii, diverse evenimente sociale, vacante si foarte curand va aparea un bebelus."
Vicki (24): "Femeile singure sunt adevarate vanatoare de barbati si fac totul pentru a iesi cat mai mult in evidenta si pentru a-i atrage. Li se citeste dorinta in ochi si in tot ce etaleaza: tinute, accesorii, vestimentatie, forme. Evident ca ies mai mult in oraas, tocmai pentru a vana si odata cu aceasta apare si distractia. In opinia mea workaholismul este o boala si echivaleaza cu starea pe care o ai. Este adevarat ca si vremurile pe care le traim ne indeamna sa fim si mai bune, sa facem si mai mult pentru a avansa in cariera si pentru a duce un trai mai mult."
Mi-am permis si eu sa-mi exprim parerea din experientele cunostintelor mele, dar si din trairile personale: nu am fost niciodata o vanatoare de barbati, cred ca m-am lasat vanata mai degraba, dar nici cand eram singura nu "ieseam in fata" pentru a-i cauta, parca asteptam sa cada de undeva, viata mea era extrem de solitara pentru ca eram dominata de depresie, nici cu prietenele nu mai relationam din "lipsa de chef" ziceam eu.
Observ aceeasi tendinta si in randul singuraticelor mele prietene workaholice, care merg pe adevaruri-cliseu: "stau la munca mai mult pentru ca nu ma asteapta nimeni acasa", "nu am o motivatie pentru care sa ajung mai devreme acasa, nici macar nu mai imi gatesc, mananc ce apuc" si ingrijirea personala capata alte dimensiuni: "daca atunci cand eram cu cineva ma epilam la aproximativ doua saptamani, acum astept si trei, nu mai catadicsesc sa imi cumpar lenjerie intima deosebita si nici haine care sa impresioneze, iar parul mei poate sa mai astepte pana sa merg la stilist". Asadar, singuratatea poate fi un stil de viata unidirectional, cu repercusiuni neplacute, precum plafonare, lipsa valorizarii propriei persoane, a grijii fata de a-ti descoperi si satisface placerile.
Pe de alta parte insa, am exemplul prietenei mele, care odata descatusata de relatia pe care o avea de 6 ani, a trecut la "atac", fiind mult mai activa decat inainte, iesind si mai mult si ocupandu-si 90% din timp in afara casei, profitand de orice anturaj.
Psihologul intre "casatorit" si "singur" made in Romania
Am vorbit cu Cristina Calarasanu, psiholog la Centrul de Psihologie de Actiune si
Psihoterapie si am vrut sa aflu care este parerea ei in legatura cu acest fenomen si cum se explica.
In primul rand, spune Cristina, trebuie sa lamurim ce inseamna sa fii activ: "dorinta
unei femei de a se mentine activa social se traduce prin a avea o gama variata de
activitati care sa-i satisfaca anumite asteptari si care sa-i faca placere. Inseamna ca
si le doreste, le cauta, se implica, da curs acetora, e inovatoare, spontana."
O femeie singura poate fi perceputa uneori (pentru ca nu poate fi generalizata) ca
tipul de femeie care se refugiaza intr-o singura activitate si o amplifica la maximum:
munca, copil, telenovele, etc. Evident ca aici stagneaza sau "ard mocnit" anumite probleme de natura personala care le determina sa nu mai activeze in interiorul societatii: este vorba despre o tendinta spre izolare, dispozitie depresiva, intens social scazut, lipsa de creativitate, de optiuni si se manifetsa prin frustrare, tristete, furie, nemultumire.
Cristina nu cunoaste studii si analize amanuntite la acest fenomen in Romania, dar tot ce ne poate spune este ca, din pura observatie, femeile casatorite din Romania au o "problema" cu gestionarea timpului: lucrul de care se vaita adesea este lipsa de timp suficient pentru a-si duce la capat toate indatoririle.
Am intrebat-o daca crede cu adevarat ca o femeie maritata este mai activa social si intr-o mai buna relatie cu sfera sociala decat una singura, iar opinia ei este ca: "femeie maritata inseamna roluri multiple pe care trebuie sa le duca la bun sfarsit, iar de cele mai multe ori ele nu resimt satosfactie in a le face ci mai degraba o coplesire, nu neaparat o multumire." Asadar, femeile casatorite sunt obligate sa se sa imparta intre mai multe roluri, de unde si aparenta unei vieti mai active, dar daca este sa luam definitia de mai sus, nu se incadreaza de cele mai multe ori in ea.