Visul oricarei fiinte este de a trai macar odata in viata o mare poveste de dragoste. Si adesea ne lasam purtati de acest vis.
Dragostea se implineste si capata forma prin intimitatea ce se naste intre doua suflete si trupuri deopotriva. Astfel, pe langa intimitatea fizica putem vorbi si de cea spirituala, sufleteasca.
Cum apare dragostea?
Mai intai ne indragostim.
Dar care ar fi simptomele omului indragostit?
Simptomele variaza de la persoana la persoana, de la femeie la femeie, de la barbat la barbat si cunosc si o variatie in timp.
Faza de debut.
Este faza in care experimentezi o stare de fuziune cvasipermanenta cu celalalt. Sunteti de nedespartit sau resimti acut dorinta de a face totul impreuna. Cu fiecare clipa va descoperiti unul pe celalalt si va lasati cuceriti de ceea ce simturile voastre descopera. Simtiti o nevoie impetuoasa de a comunica in permanenta si de a va cunoaste.
Puterea noilor vibratii emotionale si a atractiei sexuale dezleaga limbi si destupa urechi.
Trecutul te atrage, prezentul te infierbanta, iar viiorul te hraneste cu sperante si nevoie de certitudini. Este perioada in care regasesti gustul confesarii si fericirea de a asculta si de a fi ascultat ca urmare a increderii pe care incepi (pentru unii cu pasi repezi, pentru altii cu pasi timizi) sa o investesti in celalalt.
Si pentru ca faceti totul impreuna, redescoperiti lumea in doi, plini de entuziasm si dominati de dorinta de fi unul pe placul celuilalt.
Indragostitul din tine este amabil, chiar indatoritor, se pliaza pe gusturile partenerei sau partenerului, este receptiv la dorintele acesteia/uia devenind empatic si preluand (in grade diferite) ideile, conceptiile si/sau valorile celuilalt.
Este faza in care mai mult va adoptati unul pe celalalt decat sa va adaptati unul la celalalt, venind unul in intampinarea celuilalt, explorandu-va profunzimile sufletesti tocmai din dorinta de a va idealiza, identifica si fuziona unul cu celalalt.
Dominanta este ideea de intreg!
Totul este minunat si miraculos.
Simti ca ti-ai intalnit jumatatea, sufletul pereche. Este o stare de beatitudine de esenta metafizica, este unitatea originara regasita.
Cat dureaza?
Pentru unii luni, ani sau o viata de om, pentru altii o clipa sau cateva zile.
Insa indiferent de durata ei, ea poate “inalta” suflete, poate extazia constiinte provocand reale metamorfoze. Indragostitii ajung sa se autodepaseasca, sa trezeasca tot ceea ce este mai bun in fiinta lor. Sunt mai deschisi, mai creativi, mai receptivi si mai generosi cu ei insisi si cu lumea inconjuratoare. Incep sa viseze si se simt in stare sa iubeasca, in ciuda si impotriva a tot, o eternitate.
Dar in acelasi timp, starea de “indragosteala” poate trezi deopotriva si ceea ce este mai meschin in noi: temeri, gelozii, complexe, traume, egoism etc. Si ceea ce putea fi frumos se poate intr-o clipita transforma intr-un cosmar.
Este faza care poate activa potentialitatile unei “povesti de dragoste” perfecte sau antrena germeni distrugatori care pot actiona in timp sau instant. Specialistii estimeaza un interval de unu pana la sapte ani pentru ca acesti germeni sa conduca cuplul catre o eventuala criza relationala.