In urma primului razboi mondial, putem regasi primele schimbari majore in ceea ce inseamna moda mondiala. In toate domeniile, lucrurile au luat o noua intorsatura, apareau masini de viteza, jazz-ul devenea popular, iar a fi bronzat era deja la moda. O viziune avangardista insotea fiecare ideal de eleganta. Prinsa in cercul dinamic al timpului respectiv, trend-urile modei se schimbau in acelasi ritm.
Look-ul femeilor s-a schimbat in acea perioada semnificativ. De la coafuri sofisticate si cocuri, la par scurt sau bob, de la rochii pana dupa genunchi, la fuste peste acestia, noua infatisare a femeilor a fost considerata asemanatoare baietilor. Noile femei aspirau la o educatie aleasa, care sa le asigure o profesie, se bucurau de relatii romantice scurte sau lungi, chiar ajungeau sa joace tenis, golf si nu se mai sfiau sa fumeze.
Acest stil androgin, a fost oficial recunosc la Exposition Internationale des Artes Decoratifs et Industriels Modernes, care a avut loc in Paris, in anul 1925. Aceasta a dus la denumirea stilului de Art Deco. Rochiile simple, cu brauri, lenjerie intima tot mai sofisticata, rujul rosu, pudra deschisa la culoare si aparitia blush-ului sunt specifice acelei perioade. Tenismena de origine franceza Suzanne Lenglen a ajutat la crearea a tot mai multor vestimentatii pentru sportivi de gen feminin. Costumul de baie, era realizat din ce in ce mai putin material, expunand fara jena tot mai multa piele. Tinuta de plaja si-a facut cunoscuta prezenta incepand tot cu aceasta perioada, in care pantaloni scuri deveneau la moda in statiuni.
Gabrielle ("Coco") Chanel a jucat un rol decisiv in noul aspect al femeilor, in ceea ce priveste vestimentatia. A creat haine pentru confort, simple, cu o aparenta chic, combinatii inovatoare a diferitelor materiale odata folosite doar pentru vestimentatia barbatilor. Chanel a creat o complet noua etica a hainelor si a devenit o emblema a femeilor pregatite sa aibe o viata activa.
Perioada anilor 1920 si 1930, este considerata a fi "epoca de aur"a haute couture. Mai multe nume de designeri care au pus bazele acetor termeni, au aparut atunci, cum ar fi Jean Patou, Edward Molyneux sau Lucien Lelong. In designul hainelor feminine Chanel si Madeleine Vionnet au jucat rolul cel mai important. Vionnet a inventat aproximativ toate felurile de gulere pe care si azi le intalnim la diferite haine, iar inspirata fiind de kimono, a creat rochia construita dintr-o singura piesa.
Noile miscari in arta, asa cum este Suprarealismul sau Futurismul s-a resimtit si in vestimentatia propusa de designeri. Arta si moda au mers mana in mana, aducand in acea perioada schimbari radicale designului de orice fel. Insa in 1929, marea criza economica a oprit avantul prosperitatii in aceste domenii. Din acest motiv, anii 30 au adus un look mai natural, rochiile lungi de seara au revenit la moda, iar parul nu se mai purta scurt, ci mai lung, sa permita crearea unor bucle naturale. Au avut loc regrese in toate domeniile, mai putin in moda. S-a continuat crearea hainelor sport, fustelor scurte de zi, deoarece oamenii petreceau mult timp in statiuni sau la plaja, astfel ca necesitatea hainelor de acest gen a fost tot mai mare, aparand si termenul de "pret-a-porter"sau "ready-to-wear". Elsa Schiaparelli a fost unul din designerii acelor timpuri care a produs aceasta schimbare. A lucrat cel mai mult cu artistii si oamenii faimosi din perioada respectiva, stilul ei vestimentar fiind influentat de Dadaism, adoptand si idei din Suprarealism pentru crearea rochiilor si coafurilor mai excentrice. Schite a lui Salvador Dali sau Jean Cocteau au fost imprimate pe o parte din creatiile ei, exerimentand noi materiale, asa cum este vinylul sau celofanul.
Desi designerii mentionati mai sus, au primit recunostinta internationala, in 1937 in Paris, Cristobal Balenciaga a deschis primul salon de moda, oferind creatii cu o completa schimbare spre modern, starnind numeroare interese pentru acest nou stil.
La sfarsitul anilor 30, filmele americane au influentat considerabil perceptia oamenilor despre moda. Femeile care urmareau aceste filme, doreau sa se inspire din revistele care promovau "couture-ul" parizian.
Fotografiile, inventie a secolului 19, cresteau in importanta in reviste. Fotografiile de moda nu au intarziat sa apara, devenind tot mai relevante datorita imbunatatirii calitatilor acestora. Adolphe de Meyer in 1910 si Edward Steichen in 1920, sunt considerati a fi inventatorii fotografiilor de moda. In 1930 cand au aparut fotografiile color, principala atractie a revistelor nu mai era coloristica cat fotografiile in sine. Toni Frissell a introdus fotografia realizata afara cu lumina naturala. A urmat Man Ray si alti numerosi fotografi, care au incercat diferite posibilitati de tehnici in fotografie.
Al doilea razboi mondial a cauzat numeroase regresii in moda pariziana. Multe magazine "couture"au fost nevoite sa se inchida. Intentia germanilor a fost sa transfere toata aceasta industrie a modei din Paris catre Berlin sau Viena. In 1940 a fost introdusa o lege prin care s-a stabilit cat material se foloseste pentru orice haina, spre exemplu pentru un sacou nu aveau voie sa foloseasca mai mult de 4 m de material. Multi oameni au fost nevoiti sa-si reactualizeze hainele vechi. In Anglia s-a dat ordin sa se creeze un anume prototip, in speranta ca se vor salva bani si materiale, avand in vedere recenta trecere a razboiului. In 1941 cand SUA intra in razboi, au continuat si ei aceasta economie in ceea ce priveste moda, sugerandu-se crearea fustelor drepte, fara pliuri, iar materialele inflorate au fost complet interzise.
Datorita restrictiilor in ceea ce priveste materialul, siluetele slim cat si fustele foarte scurte devin dominante in moda internationala. Fiind in plin razboi, s-a dezvoltat insa o noua divizie a fashion-ului, cea care sa creeze haine militare. Statele Unite care a fost cel mai mare client al modei pariziene, incepea sa-si dezvolte propria industrie de haute couture, insa in special tinute casual, de zi sau ready-to-wear. S-a dezvoltat astfel stilul californian casual, stilul new york-ez business si astfel s-au ridicat primii designeri americani, cum este si Claire McCardell, care au promovat frumusetea practica a hainelor.
Dupa eliberarea Parisului in 1944, acesta si-a reluat activitatea urgent in ceea ce priveste moda. Noi colectii au aparut, iar designeri de renume precum Jacques Fath sau Pierre Balmain isi fac simtita prezenta. In 1945, s-a planificat si realizat "Theatre de la Mode", o expozitie cu manechine ce aveau peste 1,70 m, imbracate in haine couture din cele mai recente colectii. Aceasta a fost o miscare a designerilor din dorinta de a-si prezenta amplu creativitatea si ceea ce considera la moda. In 1947, Christian Dior lanseaza prima colectie "The new look", care a avut un impact palpabil in industria internationala a modei. Rezultatul a fost ca "haute couture-ul" si-a recastigat o pozitie dominanta in fashion, mai atenuata decat inaintea celui de-al doilea razboi mondial. Este interesant cum aceasta miscare a revolutionat femeile in a adora acest "new look"care de fapt intorcea spre corset, fuste lungi si vaporoase, tinute de care fugeau cu 2 decenii in urma, incercand sa-si asigure libertati in toate privintele.
Casa de moda Dior, a influenta astfel anii 50 in ceea ce a insemnat linia pe care au mers cam toate casele mari de moda. In fiecare an, Dior prezenta colectii care aveau cel mai puternic impact asupre modei mondiale. In aceasi perioada, designerul de origine spaniola Cristobal Balenciaga nu s-a lasat mai prejos, creatiile sale aducandu-i titulalura de "The Master"of haute couture. Chanel care si-a suspendat activitatea pe timpul razboiului, a avut o revenire de impact cu "Chanel suit"o versiune noua a costumului din 1920, realizat spre a fi purtat cu lejeritate, o haina casual mereu eleganta prin structura simpla, de unde si tendinta de a pomeni in zilele noastre despre clasicul Chanel. Aceste costume au fost rapid adoptate in anii 60, in toate pietele internationale de "pret-a-porter".
Desi haute couture-ul devenea usor izolat de cererile unei mode care necesita confort pentru marea masa a populatiei, acesta a generat mari nume de designeri in anii 50 si 60, care adunau de 2 ori pe ani, jurnalisti si specialisti in moda din toata lumea, cand prezentau noile colectii, astfel propulsand Parisul ca si capitala a modei internationale.
In 1964, designerul american Rudi Gernreich, a introdus costumul de baie topless, "monokini", care a reprezentat o noua conceptie asupra corpului. Fusta "mini"a dus spre acelasi concept care devenea tot mai practic si agreat de noua societate. Designerul londonez Mary Quant a fost primul care a preluat aceasta tendinta si in moda europeana.
Tot in 1964, designerul Pierre Cardin lanseaza "Space Age Collection", care continea elemente futuriste orientate spre forme geometrice fabricate din "inorganic materials". Acesta a fost unul din designeri care nu si-au pastrat o continuitate in linia clasica cu care au inceput, mergand de-a lungul timpului pe varianta de a crea si a evolua in functie de tendintele agreate mai mult in fiecare perioada in parte!
In 1961 Yves Saint Laurent se desprinde de casa Dior si isi creaza propriul boutique pret-a-porter, reusind sa creeze o fuziune intre arta si moda. In stilul haute couture, Paco Rabanne debuteaza senzational cu o colectie de rochii construite aproape complet din plastic. A fost primul designer care a promovat idea ca nu este nevoie sa folosim doar materiale moi pentru a ne imbraca, urmand colectii in care a adus ca elemente noi metale sau alte materiale dure. In industria chimicalelor, DuPont a descoperit Lycra in 1958.
Desi haute couture a controlat mereu lumea modei, necesitatea oamenilor de a se imbraca repede si confortabil a crescut si astfel si termenul de "pret-a-porter". Acesta a castigat tot mai mult respect in moda internationala. In 1973, se realizat de doua ori pe an evenimente la Paris, care sa promoveze colectiile din acest stil, abordand aceasi strategie ca la haute couture. Aceste evenimente au inceput sa apara si la Milano, New York, Londra si Tokio. Kenzo Tekada a fost primul designer cu colectii in care domina kimono, avand si o resunatoare aparitie pe coperta revistei Elle in 1970. Acesta a continuat sa foloseasca materiale japoneze in cele mai neobisnuite feluri. Anii 60 au adus un trend hippie si folcloric, dar care a disparut mai repede decat a aparut. Jeansii devin la moda, in special in America si in filmele de la Holywood.
Din cauza problemelor economice, in 1980 moda redevenea conservatoare. Traditionalele case de moda Chanel si Hermes isi recastiga notorietatea datorita stilului clasic abordat. Daca azi rostim cuvantul magic "shopping", exista o singura destinatie : Milano, capitala fashion in Italia, devea orasul care anticipa tendintele modei. Giorgio Armani isi face cunoscut numele prin eleganta costumelor barbatesti si femeiesti, iar Gianni Versace intoarce toata atentia mondiala asupra modei, din Paris la Milano, prin creatiile luxoase si totusi practice "Real Clothing". Ambii designeri pun bazele modei italienesti, care urma sa cucereasca lumea. Tot in 1980 designeri avangardisti precum Jean-Paul Gaultier sau Vivien Westwood, au transformat traditionalele corsete sau alte piese vestimentare in adevarate accesorii pentru corpul uman. Astfel de tendinte au intrat chiar si in anii 90.
Designerii japonezi incep sa-si faca simtita prezenta, Yohji Yamamoto starnind un impact asupra modei western, oferind acesteia o sensibilitate japoneza.
Secolul XX aduce noi inovatii in etica stilului si a materialelor folosite. Casele de moda consacrate se lupta la fiecare fashion week pentru a crea un impact mai mare si a schimba tendinte. Cu siguranta urmeaza alte modificari in ceea ce priveste stilul iar ideile celor ce au grija de vestimentatia noastra sunt cu siguranta nelimitate, lucru dovedit de-a lungul timpului si chiar in noile colectii de toama-iarna, deja prezente in magazinele de pretutindeni!
So girls, let’s go shopping!!!
INTERZIS: Sa te imbraci trist doar pentru ca vremea e mohorata
