Nu.
Imi dai pentru ca vrei sa imi dai, pentru ca este parte integranta din felul tau de a fi.
In momentul in care imi oferi, doar pentru ca vrei sa ma simt datoare fata de tine si, candva, cumva, sa iti intorc gestul, este inutil sa imi reprosezi ca transform relatia dintre noi intr-o afacere, din moment ce, inca de la bun inceput, astfel ai vrut sa te pozitionezi vis-a-vis de mine.
A darui nu este un troc, sau o negociere, ci este o nevoie, o caracteristica a Sinelui tau care vede in generozitate felul sau de a se oferi lumii.
Sa scapam, mai ales, in ceea ce priveste relatiile personale (fie de familie, de prietenie sau de iubire) de educatia "iei un 10, iti cumpar jucaria" si sa invatam sa oferim doar pentru ca putem, nu pentru ca asteptam recompense. Si nu pentru ca suntem din fire de o filantropie iesita din comun, ci pentru ca astfel nu riscam sa ne plangem, ulterior, de comportamentul celorlalti. Nu ai asteptari, nu poti fi dezamagit.
Ne bazam de prea multe ori ca ceilalti vor reactiona la comportamentul nostru intr-o maniera similara. Nimic mai gresit. Ei vor reactiona in felul in care au ei constructia interioara si in functie de ce ii ghideaza pe ei in viata: pe unii principiile, iar pe altii lipsa acuta de orice scrupule. Asadar, a merge pe premisa ca faci bine, primesti bine din aceeasi parte este usor utopic. Intr-adevar, multi vor reactiona cu reciprocitate in ceea ce priveste gesturile pe care le face fata de ei, insa sansele ca reactiile in oglinda, din partea lor, sa fie doar atunci cand le gresim sunt mult mai mari, decat in acele momente cand le facem bine.
In orice caz, disputa este inutila: fa bine pentru ca vrei si pentru ca poti! Restul sunt amanunte si nu au nicio legatura cu actul generozitatii.
Daruieste pentru ca altfel nu te-ai recunoaste in oglinda. Fa-mi bine pentru ca vrei sa ma vezi bine, pentru ca stii ca ma poti ajuta si altfel ai avea constiinta incarcata. Ce poate fi mai frumos decat sa ajutam si sa oferim atunci cand stim ca putem sa o facem? Si, da, relatiile sentimentale nu fac exceptie de la regula. Nu te astepta ca partenerul tau de viata sa iti fie reciproc in gesturi, ci nu pentru ca nu ar vrea, ci pentru ca fiecare intelege dragostea in felul sau. Gesturile tale el le poate interpreta ca fiind normale, ci nu ca "imprumuturi" care asteapta "dobanda". Pana la urma, o relatie trebuie sa aiba la baza alte lucruri si alte credinte, decat tranzactiile de daruire.
Nimeni nu te retine intr-o relatie in care esti doar vlaguita si simti ca generozitatea ta este absorbita de o gaura neagra, ori nu ai nici macar fericirea daruirii. Daca vezi ca doar investesti si nu primesti inapoi tot dintr-o cauza similara- pentru ca partenerul vrea sa iti dea, nu pentru ca se simte obligat sa o faca-, fugi cat te tin picioarele! Aceea nu este o relatie, ci o alta forma de sclavie!
Cu drag,
MSZ