A: Hmmm... Pot sa iti spun cum n-a fost pentru prima data.
T: Ce vrei sa spui?
A: Aveam cred 19 ani. Vacanta la tara. Am cunoscut acolo un baiat venit si el tot in vacanta. Au urmat iesiri pe deal, la garla (deh, ca la tara!), plimbari de seara, mana in mana, sarutari si imbratisari fierbinti. Cred ca a fost pentru prima data cand am simtit cu adevarat ca sunt indragostita. La plecare i-am dat numarul meu de telefon. M-a sunat la scurt timp dupa ce a ajuns si el in Bucuresti. Am mers sa ma intalnesc cu el in Regie; era stundent. Desi nu trecuse mult timp de cand ne vazusem ultima data, parca ceva se schimbase. Camera aceea de camin, cu 4 sau 6 paturi, nu mai stiu exact...Perspectiva de a face dragoste acolo pentru prima data, in camera aceea pe care o imparteau atatia baieti, de a fi surprinsi in orice clipa de vreun coleg, asternuturile acelea nu tocmai curate...imaginea era mai mult decat deplorabila si respingatoare. Am refuzat si ne-am “multumit” doar cu cateva imbratisari si saruturi. Cand am plecat de acolo am realizat ca nu e el. Ca nu a fost sa fie atunci si ca pur si simplu nu am simtit sa fac acest pas in acel moment, cu acel baiat, in acel loc.
-----------------------------------------
“Da, mare lucru!”, ar comenta cei mai multi dintre baieti/barbati. Desi s-ar parea ca in ziua de azi nu se mai face atata caz de lucrul asta, totusi multe dintre fete sunt inca invatate sa tina la virginitatea lor, sa nu o “dea” chiar asa usor si oricui. Sau, si mai deruntant, se pune un semn de egal intre pierderea virginitatii si a ramane insarcinata.
Pe unii barbati ii sperie chiar ideea de a dezvirgina o fata. Asta pentru ca se gandesc si la urmari, la faptul ca nu sunt dispusi sa se implice intr-o relatie serioasa, asa ca le prefera pe cele “incepute” de altii. Sau pentru ca nu sunt suficient de experimentati sexual si nu stiu exact cum sa se poarte cu o fata care s-a hotarat sa devina femeie cu ajutorul lui.
Pe altii insa ii atrage ideea de a fi ei primii si chiar se lauda cu astfel de “fapte marete”. Cu cat au mai multe la activ, cu atat se cred ei mai virili, mai potenti si mai barbati. Oare asa sa fie?!? Sa aiba legatura una cu cealalta?!?
Unele fete isi aleg cu grija momentul in care se vor “transforma” in femei. Altele o fac rapid, ca pe ceva de care vor sa scape si sa uite, prin care sa se elibereze si care sa le dea mai multa libertate.
Sunt si fete care tin minte ziua, data, eventual ora la care s-a intamplat fericitul eveniment, acordandu-i o insemnatate poate mai mare decat ar fi nevoie. Daca nu s-ar face inca atata caz de aceasta virginitate iar fetele ar fi informate mai amanuntit in ce consta aceasta si “pierderea” ei, probabil ca totul s-ar desfasura mult mai firesc si mai simplu, nu neaparat cu rezultate negative, uneori chiar traume.
Lasand la o parte “tehnicile” de dezvirginare folosite si in ziua de astazi de unele popoare sau triburi din tari indepartate si mai putin cunoscute, sau de care nu vrem neaparat sa auzim sau sa stim, ne putem gandi totusi la mentalitatea noastra, occidentala sau, mai concret, la mentalitatea romanilor cu privire la acest subiect. Totusi nu cu foarte multa vreme in urma, fetele inca mai erau invatate sa tina la virginitatea lor, prima lor experienta sexuala avand loc abia dupa casatorie si probabil ca era considerata o rusine ca fata sa nu fie virgina pana la nunta. Acum s-a trecut oarecum in extrema cealalta, in care fetele isi incep viata sexuala de foarte devreme, si este considerat rusinos sa ai o anumita varsta si sa mai fi inca virgina. Probabil ca saltul dintr-o extrema in cealalta a fost indus si de toate schimbarile survenite in toata lumea, modernizarile la care am fost supusi si cu care ne-am obisnuit in mers.
Am avut o prietena care s-a indragostit la un moment dat si a inceput o relatie cu un barbat care nu ii promitea si nu ii oferea absolut nimic in afara de acele partide de sex. Cand a ramas insarcinata, el s-a “retras” ca un veritabil “cavaler” si a lasat-o sa se descurce cum a stiut ea mai bine. La inceput s-a gandit sa faca un avort, insa in cele din urma a hotarat sa pastreze copilul. M-am gandit cu groaza la momentul in care le va spune parintilor ei de cele intamplate si decizia ei de a avea un copil, necasatorita fiind. Iar asta pentru ca mi-am adus aminte de criza facuta de fratele ei cand a aflat ca ea fumeaza, cum ameninta sa o “atarne de lampa” (nu am inteles niciodata la ce ar fi folosit lucrul asta! adica nu m-am gandit ca ar putea fi o noua metoda de a te lasa de fumat...), sa o bata sau mai stiu eu ce sa ii faca. Daca pentru el si familia lor era o mare rusine ca ea sa fumeze, atunci cum avea sa fie tratata la aflarea acestei vesti?? Dar uneori oamenii reactioneaza altfel decat te astepti si te surprind cu capacitatea lor de a accepta lucruri sau fapte mult mai grave si mai complicate. Insa asta s-a intamplat in urma cu aproape 20 de ani. Acum probabil ca fetele nici macar nu mai simt sa vorbeasca despre subiectul asta decat cu prietenele cele mai apropiate, cu care eventual fac schimb de informatii, carora le impartasesc trairile si “schimbarile” survenite ulterior.
Oricare ar fi alegerea ei, a unei fete, de a se darui unui barbat pentru prima oara in viata, inainte sau dupa ce se casatoreste, cred ca e bine sa stie ca acest moment, desi unic si oarecum aparte, pe care il asteapta si la care se gandeste indelung, este in cele din urma un lucru cat se poate de firesc.