Ajungem sa ne traficam viata de parca nu ar fi a noastra...!! In ritmul acesta teribil nu numai ca vom ajunge sa mancam doar din picioare, dar vom iubi intre doua like-uri hidoase si vom strange in brate doar taste!!
Daca ne vrem bogati de tot va trebui sa ne uitam mamele si tatii, copiii prin scoli si gradinite, ne vom uita culoarea ochilor si numarul de la pantofi, si casa ne va fi adapost pe timp de noapte, ca la vagabonzi...!!
Asta nu doresc! Vreau intr-o absoluta salbaticie organizata sa traiesc, sa culeg ce-am semanat, sa ma bucur de frumusetea lucrului din fasa crescut, sa ma muste dinti de fildes, nu de lapte, vreau sa dau naturii inapoi ce i-am luat, sa ard mai mult lumanari decat becuri, sa ascult mai mult sunet de valuri decat muzica in cluburi, vreau sa ma legan intr-un hamac nu sa-mi tocesc flecuri pe trotuare ingrate, vreau sa fiu un cal..., nu un caine...!!
Pentru ca de altfel... Nu mor caii cand vor cainii!!