Nu demult am fost la un bal mascat... un concert superb, sampanie, vin nobil si mult sclipici. M-am incorsetat cu rosu, mi-am asezat un sal pe umeri, un trandafir in par, si cu nervi am tinut masca aurie in mana... nu-mi place sa imi ingradesc privirea. Am fost cu niste prieteni in cautare de noi prieteni. Dar oare cum poti sa cunosti oamenii de dupa masti? Cum poti sa-i alegi, cum sa-i deosebesti, cum sa le fii aproape. Intram in sala frumos luminata si plina de fum. M-am uitat in jur... dar pana la urma doar scena a parut reala.
Viata e un circ de bal mascat. Masti de toate culorile, haine, accesorii. Mastile sunt in trend. Dar oare care dintre toate astea ne reprezinta? Oare ochelarii de soare nu ne distanteaza? Doamna mea de Dorobanti cu fustita ta scurta si gentuta scumpa... eu vreau sa-ti vad ochii de sub lentile. Sa nu te mai ascunzi; nici macar nu e soare afara. Dragul meu domn... freza ta si gelul nu te fac irezistibil. Nici macar masina sport. Lasa-ma sa te cunosc. Poate daca imi spui cine esti ma indragostesc de tine.
De ce oamenii au nevoie de strategii? De ce au planuri. Nu e mai simplu sa faci ce simti pur si simplu? Sa fii sincer. Sa spui adevarul. Chiar daca uneori doare al naibii de tare. NU vreau sa-mi pun nici masca de ras fals, nici de acceptare, nici nu vreau sa ma plang, sa fiu vreo victima inchipuita. Vreau sa fiu eu si ma lupt cu asta. Ma lupt cand ma intalnesc cu oamenii care au masti... masti multe. Si baiete... chiar nu mai stiu cand esti tu sau nu.
Cum sa iubesti un om mascat? Tot timpul misterul atrage. Barbatii misteriosi, ascunsi, interesanti - eroul necunoscut care te salveaza. Dar placerea este sa-i dai jos masca si sa il gasesti pe Fat-Frumos. Doar ca aici ei nu au masti iuni iar dedesubt culori superbe pe expresia fetei. Aici e invers. Mastile sunt aurii si pietruite iar interiorul este obscur, cenusiu, necunoscut.
Si atunci renunt. Prefer sa fiu singura cu mine... macar pe mine ajung sa ma cunosc cu adevarat. Eu cu mine nu am strategii, nu imi iert nimic, imi stiu defectele si imi iubesc calitatile. Iar daca tu baiete cu masca ta ma deranjezi eu ma ascund de tot... Ma evapor.
La balul mascat singurii fara masti au fost artistii. Nici nu puteau sa priveasca partiturile cu masti... dar nici nu ar fi putut canta. Artistii adevarati nu au masti pe sacena. Nu au cum. Se arata cu totul. Cu genialitatea si slabiciunea lor. Sunt vulnerabili si nu le este frica sa arate ceea ce sunt unei lumi intregi.
Ajung acasa... imi pun masca in cui si invat sa o privesc de la distanta.