“Daca ar fi doar o carte nu ati simti frigul. Nu ati simti suferinta si teama. Nu ati simti nimic. Dar e mai mult de atat, e realitate combinata cu fantezie si fantezie combinata cu frica. Frica ucide totul in jur. Aveti de gand sa va lasati invinsi?”, asa suna descrierea facuta de Bogdan Hrib cartii “Sarutul mortii”. Spune-ne ceva mai mult despre aceasta carte. Care este povestea ei?
Cartea asta nu are o singura poveste. Mi-ar fi chiar si mie greu sa intru in itele ei incurcate, dar o sa incerc. Totul a pornit de la un asasin platit. O femeie. Initial povestea aceasta trebuia sa se petreaca prin secolul 18, dar pe parcurs a tot fost modificata in mintea mea pana cand a ajuns unde este astazi. Adica o carte din zilele noastre care trateaza criminalitatea dintr-un alt unghi. Asasinul fiind personajul pozitiv al povestii.
Ce este realitate si ce este fantezie in “Sarutul mortii”?
Totul e realitate. Daca oamenii nu vor sa accepte conceptul de telepatie, asta nu inseamna ca nu exista. Aici vorbim despre oameni care-si folosesc o mare parte a creierului asa ca au descoperit ca au si calitati pe care noi ceilalti nu le detinem.
Stiu ca lucrarea “Sarutul mortii” s-a bucurat de un turneu de promovare prin tara. Cum a fost primita de public?
Nu chiar prin tara. Momentan a fost in doua orase si urmeaza Bookfest-ul. Cartea a fost primita cu interes, cred ca oamenii s-au speriat ca e putin mai groasa, dar cei care s-au apucat de ea mi-au spus ca n-au mai lasat-o din mana.
Cartea a fost scrisa impreuna cu Andra Pavel. Cum a luat nastere aceasta colaborare?
Aveam nevoie de un suflu proaspat, mai ales ca eram intr-o perioada mai proasta si nu puteam gandi limpede. Am ales-o pe Andra pentru ca ea imi cunoaste foarte bine stilul, o place pe Iolanda si, mai mult de atat, reuseste sa scrie in asa fel incat cititorul sa nu-si dea seama ca s-a predat pixul. Andra e geniala.
Foarte multa lume, si recunosc ca printre aceste persoane ma aflu si eu, se intreaba cum poate o carte sa fie scrisa de doua persoane? In ce a constat concret aceasta colaborare?
De obicei unul scrie un capitol, iar celalalt il continua. La noi n-a fost chiar asa. Scriam cate trei, patru capitole de fiecare. Andra ma intreba de multe ori ce vreau sa fac cu un personaj sau altul, iar eu nu-i raspundeam. Asa ca a fost nevoita sa faca dupa capul ei si a iesit foarte bine.
Anul acesta, la Bookfest, o s-o intalnim nu doar pe autoarea Oana Stoica Mujea, ci si pe editorul Oana Stoica Mujea? Spune-ne mai multe despre aceasta noua ipostaza.
Editura Caii Verzi a luat nastere la ideea Ivoinei Boitan. Suntem doi oameni, cred eu, prea optimisti. Cel putin pentru o scurta perioada am avut impresia ca pot ajuta mai mult autorii, dar iar ma lovesc de adevarul lui Bogdan Hrib, autorii nu vor sa fie ajutati. Asa ca ipostaza de editor, pentru moment, nu ma face la fel de fericita ca cea de scriitor.
Caii Verzi este o aparitie relativ recenta in randul editurilor din Romania. De ce o investitie cand suntem inca in criza economica si mai ales, de ce in cultura?
Nu cred ca e o pierdere sa investesti in cultura chiar daca e criza. Pana la urma e ceea ce stiu cel mai bine sa fac. Poate ca nu o sa mearga anul asta, nici la anul, dar pana la urma tot o sa inceapa sa miste.
Mai citeste romanul?
Citeste, dar nu cumpara.
Ce le-ai pregatit cititorilor pentru editia din acest an a Bookfest-ului?
In afara de Sarutul Mortii vor avea parte de alte doua (trei) carti aparute la Caii Verzi: Programarea Binelui a lui Claudiu Lucaci si doua carti (una) de povesti: Magie intr-un pahar cu apa de Ivona Boitan si Bunny detectiv, cartea mea. Iar Stefan Georgesscu, talentatul baiat al Ivonei ne-a facut desenele.
Spune-ne cate ceva si despre cealalta carte pe care urmeaza sa o lansezi in cadrul Bookfest 2011 Bunny Detectiv.
Bunny dulce, e altceva decat am scris pana acum. Iepurasul din ograda e nevoit sa faca pe detectivul atunci cand dispare un ou. Si de aici incepe nebunia. Interogatorii, urmariri si tot asa.
Cum se impaca Bunny Detectiv si Sarutul Mortii? Cum reusesti sa treci dintr-un plan in altul, avand in vedere ca vorbim intr-un caz de literatura pentru copii si in celalalt de un thriller politist? E greu sa scrii si una si alta? Ai scris in parallel aceste carti?
Incep cu ultima, da, le-am scris oarecum in paralel. Si mie mi-a fost foarte greu sa scriu carti pentru copii, dar daca incepi sa gandesti ca ei si sa te distrezi, povestile vin de la sine.
Cele doua genuri se impaca bine atata timp cat nu se baga unul peste celalalt.
Cartile tale se vand destul de bine... Indicii anatomice a fost tradusa de o editura din Marea Britanie. Te consideri o scriitoare de succes? De ce da/nu?
Inca nu, mai am mult pana la succes. Probabil atunci cand o sa ajung la douazeci de mii de exemplare vandute o sa consider ca am atins succesul. – Stiti, daca cititi ma puteti ajuta!
De ce este nevoie pentru a fi un scriitor de succes, in general?
Nu cred ca exista o reteta foarte sigura. Norocul ar fi baza, restul vin de la sine.
Se face din ce in ce mai cald si gandul zboara deja la concediu. Recomanda-ne trei carti noi, pe care sa nu regretam ca le-am carat dupa noi in vacanta.
Cu riscul de-a-mi sari toti prietenii mei din breasla in cap, tinand cont ca aceasta revista se adreseaza doamnelor, in general, va recomand Monica Ramirez si aveti mai mult de trei carti. Si avantajul e ca nici nu sunt grele si le puteti citi si repede.