Nu sunt surprins, de fapt, te-am asteptat pierdut in valtoarea timpului. Intaia oara, cand privirile ni s-au intalnit, am stiut. Mi-am dat seama ca ce am este real si nu mi-a luat mult pana am vazut puterea din interiorul idealului, voi face ce trebuie sa fie facut. Nu ma asteptam la asta insa. Strapuns de prezenta ta, m-am trezit.
Uite cati oameni am omorat in atat de putine zile pentru tine imparateasa mea, regina reginelor, comandant suprem al armatei ce sunt eu! Ce o sa se intample cu mine? Sufletul mi s-a inseninat iubita mea. Am epuizat lista muritorilor inutili si goi, in curand o sa scap de toti. Eliminati de cineva, vreau ca lumea sa stie de existenta mea, de existenta noastra. Prin tine, sa se stie ca exista domnia care judeca fara scupule. Pentu ca si eu sunt plictisit! Plictisit de ere depasite, nascut din nou inainte venirii tale ca sa fiu pregatit.
"Este asta oare o fantezie a speciei umane? Cauti damnarea dar tu nu o vei gasi. Supus prin dorinta. Nu iti voi face nimic, am atins pielea ta, fata ta, totul este al tau. Nu vei fi pedepsit. Vei simti si vei cunoaste doar frica, durerea si teoarea singuratatii de a fi exclus. Omul ce va folosi aceasta capacitate nu va ajunge nici in rai si nici in iad. Acum ai ceva ce poti sa astepti dupa ce mori."
Dar... prin porunca ta mi-am sfasiat fratele nemuritor, am mancat din carnea lui. Am baut sangele tau ce curgea in venele sale. Am strivit viata si i-am adus moartea in realitate pentru spatiul temporal. Se va intoarce el pentru a vedea opera indeplinita? Va sta el impotriva ta? Care sunt sanse mele, om destinat pieririi, sa calc pe urma lui?
Stapana mea,
Curtand pamantul astfel ca acesta sa nu mai faca nimic rau, muritor pentru tine eu. Cu pretul de a fi singurul rau? Da!
Arma divina, Sfantul Graal, eu voi fi Instrumentul noii tale lumi.