Daca nu esti un expert in arta, creierul nu poate distinge intre o lucrare originala si un fals bun. Dar daca ti se spune ca te uiti la un fals, creierul incearca sa vada cum a fost pacalit.
In cadrul testului realizat la Universitatea Oxford din Marea Britanie, voluntarii au fost rugati sa priveasca o serie de tablouri pictate de Rembrandt, unele adevarate, altele fiind doar niste copii bine realizate.
Cand credeau ca se uita la un original, in creier le-au fost activate aceleasi regiuni ca si cand ar fi gustat o mancare buna. In cazul unui fals, se inregistra un fior neutru. Asta poate explica de ce unii oameni sunt dispusi sa calatoreasca in toata lumea pentru a vedea o pictura originala si nu sunt multumiti cu imaginile de pe Internet.
Cand voluntarilor li s-a spus ca de fapt se uita la un fals, a fost declansat un complex de raspunsuri diferite. In acele momente, creierul incearca sa diferentieze intre doi stimuli diferiti: opinia avuta initial, aceea ca se uitau la o capodopera si adevarul ca de fapt tabloul este un fals.
Aceleasi reactii au loc in subconstient si in mintea barbatilor care sunt atrasi de sanii unei femei iar apoi constata ca sunt falsi, spun cercetatorii.
Citeste si:
Frumusestea arhitecturala a complexitatii