Poveste de Craciun

Dorintele nu se implinesc langa bradul de Craciun, daca astepti sa-ti sune Mosul la usa si sa-l scoata pe el, acela...din sacul sau plin de bunatati... iti spun un secret, nu incape in el... Poti sa-l ceri cu cerul si pamantul, cu luna si stelele, poti sa implori ingerii, sa ademenesti renii, sa-i pregatesti haina mosului, sa-i pui lapte si biscuiti buni, fragezi, poti sa cureti hornul, sa inveti poezii..., vei primi cel mult dulciuri, jucarii, pantofiori aurii, rochita de printesa, colier de perle aramii, dar pe el...zadarnic il vei ravni... Si nu este pentru ca nu meriti, pentru ca ai gresit cu ceva, pentru ca nu ti-ai facut temele constiintei..., este pentru ca intr-o lume nebuna ca aceasta, doua suflete pereche pot rataci in nestire, se pot invarti mult si bine unul pe langa universul celuilalt pana invata sa-si potriveasca ceasurile..., este pentru ca uneori iubim pe continente diferite, la distante ce ne umilesc fiintele... nu are oare si iubirea o anumita frecventa? daca se pierde semnalul? 
Nu dezarma, nu mai ezita..., daca Mosul te-a dezamagit din nou, nu uita... In noaptea dintre ani, un vasc deasupra te poate salva... Sau nu?