Sunt afectate astfel activitati cotidiene, precum: cititul, cusutul, tricotatul, manichiura, privitul ceasului de la mana sau telefonul mobil, sau orice alta activitate ce necesita vederea de aproape a unor lucruri mici, de finete. Debutul acestei scaderi a acomodatiei este in jurul varstei de 40-45 ani, insa se accentueaza treptat pana la 60-65 de ani.
Primul semn al presbiopiei este dificultatea de a citi un text cu litere relativ mici, lucru care se atenueaza daca indepartam cartea - reflexul de a indeparta cartea pentru a putea citi este tipic pentru scaderea acomodatiei, respectiv pentru aparitia presbiopiei. La un moment dat, indepartarea cartii sau a telefonului mobil sau a ceasului de la mana nu mai este suficienta pentru reinstalarea starii de normalitare si va trebui sa apelam la ochelari prescrisi pentru activitati efectuate la distanta mica, asa-zisii "ochelari de aproape".
Valorile dioptrice ale acestor ochelari sunt aproape matematice, in functie de varsta pacientului, incepand de la valori mici, de +0,5 dioptrii, la 40 - 42 de ani, pana la +3 - +3,5 dioptrii, la 60 - 65 de ani.
Frecvent, insa, pacientii se adreseaza tarziu oftalmologului, bazandu-se mai mult pe "lungimea bratului" si refuzand pur si simplu ochelarii. De aceea, cand vin la consult oftalmologic, pot "sari" direct la o dioptrie mai mare, lucru care ii sperie, cu atat mai mult cu cat unii pacienti, si anume hipermetropii, au nevoie la aceasta varsta si de ochelari la distanta, ale caror dioptrii trebuie adaugate (prin adunare pur aritmetica) la dioptria presbiopiei conforme varstei.
In mod corespunzator, miopii de varsta presbita (peste 40-45 de ani), tot prin adunare pur aritmetica, vor avea nevoie de ochelari pentru aproape de valori mai mici decat dioptriile ochelarilor de distanta, sau chiar nu mai au nevoie de ochelari la aproape - este ceea ce se spune despre miopi ca pe la 45-50 de ani "le-a revenit vederea"; de fapt, vederea nu a revenit in nici un caz pentru distanta, (miopia a ramas aceeasi), ci numai si numai pentru aproape, si numai partial, prin scaderea dioptriilor de aproape.
Cel mai important de stiut este faptul ca presbiopia nu este o boala, ci un fenomen fiziologic de pierdere, datorata varstei, a acomodatiei, respectiv, a capacitatii de a mai vedea clar si fara efort lucrurile mici, situate la mai puțin de un metru de ochi. Poate fi compensata foarte simplu prin purtarea de ochelari de aproape.
Pentru pacientii care nu doresc sa poarte ochelari, exista posibilitatea lentilelor de contact "progresive", care contin atat dioptria de distanta (care poate fi si zero), cat si dioptria de aproape.
Multi pacienti ne intreaba si despre posibilitatea de a se opera, pentru a nu mai purta ochelari de aproape. Acest lucru este posibil, dar numai dupa un consult oftalomologic amanuntit efectuat de catre un specialist cu experienta in chirurgie refractiva si numai dupa o buna informare a pacientului de catre acest specialist. In principiu, exista doua mari tipuri de operatii prin care un presbit poate sa nu mai fie dependent de ochelari: una se realizeaza cu Laserul Excimer - metoda numita in limbajul anglo-salon de specialitate "Monovision" - si o alta metoda, prin care se inlocuieste cristalinul natural al ochiului cu un implant de lentila numita "multifocala", care cuprinde atat dioptriile pentru distanta, cat si pe cele pentru aproape. Inca o data: numai specialistul cu experiența in chirurgie refractiva poate sa va indrume cel mai bine in acest sens!