Atat timp cat ei nu incearca sa faca asta, cu greu ar putea-o face altcineva, din afara relatiei. Familie, prieteni, cunostinte, oricat de bine intentionati ar fi, oricat de mult ar vrea sa ii ajute, nu vor putea face mare lucru. Vor putea fi acolo pentru ei, ii vor putea ajuta fizic si poate material, dar in ceea ce priveste relatia lor, ramane sa o desluseasca singuri.
In orice relatie in care sunt implicati doi oameni exista doua feluri de a vedea lucrurile, doua moduri de a simti si actiona. Ce ii aduce pe acesti doi oameni impreuna? Nu atat cat ne-am dori lucrurile asemanatoare, hobby-urile comune, cat nevoia de a fi iubiti. Si fiecare in parte are un anumit tip de nevoie, cauta o anumita forma de dragoste. La inceputul relatiei ”suntem” luati pe sus de sentimente si hormoni, de nevoia acuta de a ne simti in siguranta alaturi de cineva, de a fi protejati, alintati si iubiti. Iar dupa ce reusim sa ne dezmeticim din...”indragosteala”, realizam ca nu suntem chiar atat de asemanatori, ca poate nu avem chiar atat de multe in comun. Ce e de facut?
Poate ar fi mai bine sa ne alegem partenerul cu mai multa atentie si, de ce nu, maturitate. Dar spune-i asta unui adolescent sau tanar de 20 de ani. Oricat de bine intentionati ar fi parintii si ar incerca sa ii ajute si sa ii invete pe copii, nevoia aceea de dragoste si-au format-o singuri si tot singuri vor gasi calea de a si-o satisface. Intr-un mod pozitiv sau nu, intr-un fel placut sau nu.
Dragostea pe care o cautam este foarte asemanatoare cu notiunea de dragoste pe care ne-am format-o in casa, provenita de la parinti, prin felul in care ne-au oferit-o si am vazut-o impartasindu-si-o unul celuilalt. Asta in cazul in care au existat doi parinti. Sau macar o figura maternala sau paternala care sa o inlocuiasca pe cea lipsa.
Din nefericire, nu poti interveni intr-o relatie in care lucrurile nu merg bine. Precum spune si proverbul, cand doi se cearta... Si ce ai avea tu de castigat? Intreaba-te asta inainte de a incerca sa intervii intr-o relatie si sa o repari. Indiferent de care parte te afli, vei ajunge sa fi urat de cel putin unul dintre parteneri. Si, in cazul in care acestia se vor impaca la un moment dat, tu vei ajunge persoana non grata. Daca ”acum„ lor le este bine, faptul ca tu ai fost la un moment dat de partea ei sau a lui, il va determina pe unul dintre ei sa te respinga, iar celalalt sa fie de acord, tocmai pentru ca acum le este bine. Tu ti-ai incheiat rolul (ingrat) si nu mai este nevoie de tine. De altfel, nu faci decat sa le amintesti de problemele cu care s-au confruntat, de conflictul pe care tocmai l-au avut si pe care vor sa-l uite. Si o sa-l poata uita mult mai usor daca tu nu te mai afli in preajma.
Daca esti de partea ei, femeie fiind si tu, este foarte posibil sa o instigi impotriva partenerului datorita problemelor cu care te confrunti tu in relatia pe care o ai. In cazul acesta ajungi sa ii faci mai mult rau decat bine. Indiferent de cat de impartiali ne-ar placea sa credem ca putem fi, trecem totul prin filtrul personal, prin experientele si sentimentele proprii. Si e foarte dificil sa dam sfaturi fara a fi influentati de toate acestea, de propriul model de relationare in cuplu.
Singurul ajutor pe care i-l poti da oricaruia dintre partenerii cuplului cu probleme este sa stii sa il asculti, abtinandu-te insa sa dai sfaturi. Poti cel mult sa te aventurezi in a-i spune ce ai face tu intr-o atare situatie, accentuand tocmai faptul ca ea/el este in acea situatie si nu tu. Ca fiecare are modul lui de a privi lucrurile si de a rezolva astfel de probleme. Si, in cele din urma, il poti ruga sa isi aminteasca ce anume l-a atras la partenerul sau, care au fost motivele pentru care pana in momentul respectiv nu l-au deranjat toate acele amanunte care acum se pare ca ii fac viata un calvar.
Oricat de bine intentionati am fi, oricat de mult am tine la unul sau chiar la ambii parteneri ai cuplului cu probleme, este mult mai bine sa ii lasam sa si le rezolve singuri, sau sa caute ajutor de specialitate.