Fiecare dintre parteneri aduce cu sine in relatie in primul rand trecutul lui si felul in care experientele traite i-au modelat felul de a fi. De fapt, nu experientele in sine sunt cele care ne modeleaza, ci mai degraba felul in care alegem sa le interpretam si reprezentam mental. Alegem practic o semnificatie pentru fiecare experienta traita.
De exemplu, daca nu ni se raspunde la telefon in repetate randuri, putem alege sa atribuim acestui eveniment o lipsa de interes din partea celui pe care incercam sa-l contactam, ca ne respinge sau evita si de ce nu, scenariul fatidic in care este in compania unei alte persoane de sex opus. Sau, putem alege sa vedem dincolo de acel apel nepreluat, o persoana ocupata sau care, pur si simplu nu aude telefonul, investind incredere in motivul acelui apel nepreluat. Luam lucrurile personal sau nu, si in functie de acesta alegere crestem sau din contra, scadem nivelul calitativ al vietii noastre.
In modulul dedicat relatiilor din “Get the Edge”, Tony Robbins concluzioneaza ca de foarte putine ori reactiile partenerului sunt un raspuns direct la adresa noastra, ci mai degraba sunt un raspuns la o experienta persoanala traita in trecut si adusa in prezent sau la propriile nevoi nesatisfacute atunci cand exista iluzia ca nevoile pot fi satisfacute strict prin prisma relatiei pe care o avem cu partenerul de viata.
Da, partenerul de viata iti va satisface nevoia de a fi iubit si de a te simti semnificativ, dar atat timp cat noi nu reusim sa ne satisfacem aceasta nevoie, este doar o chestiune de timp pana cand vom simti gustul amar al dezamagirii si respingerii. Pentru ca, acolo unde exista oameni diferiti cu experiente de viata diferite, influente sociale si familiale, diferite, educatii si formari diferite, vor exista la un moment dat conflicte si neputinta din partea iubitului sau iubitei sa ne satisfaca aceste nevoi, la un nivel dorit de noi.
Si atunci, cum este cel mai bine?
Citeste continuarea articolului pe site-ul Empower.
Alina Buzatu