Mi-a venit in minte intrebarea asta, citind o istorioara hazlie la prima vedere, dar tragica si atunci, si acum... pentru ca inca se mai aplica... mai ales in multinationale. Sau si in spitale, scoli, ministere etc.?
"Cand Hrusciov a pronuntat celebrul sau discurs in care l-a denuntat pe Stalin, se spune ca cineva din sala i-a strigat:
- Dar dumneata unde erai, tovarase Hrusciov, atunci cand toti acei oameni erau macelariti?
Hrusciov s-a oprit din discurs, a privit Sala Congeselor si a spus:
- Rog persoana care a vorbit sa se ridice in picioare!
Toti cei din sala au inghetat. Nimeni nu s-a ridicat in picioare.
- Ei bine, oricine ai fi, ti-ai primit raspunsul, a spus Hrusciov. Pe vremea aceea ma aflam exact in postura in care te afli dumneata acum."
Cu siguranta fiecare dintre noi a trecut prin astfel de momente, momente in care nu ne-am simtit destul de puternice incat sa ne ridicam si sa ne sustinem punctul de vedere. Poate unele dintre noi au gasit cateva tertipuri prin care sa spuna ca nu agreeaza ceea ce se discuta - iar aici fac o paranteza pentru ca mi-am amintit cum o fosta colega de serviciu, la un moment dat cand seful nostru comun a venit din Turcia si ne-a adus „Turkish delice", a refuzat sa serveasca spunand: „multumesc, dar eu nu mananc niciodata rahat!" - sau poate isi spun ca nu este locul, momentul sau cazul. Nu inca!
Probabil ca fiecare din noi are dreptate in felul sau pentru ca isi stie micile sau marile drame pe care le traieste, dar cand astfel de lucruri se repeta si ajungem sa nu mai fim noi, ci sa traim in compromis dupa compromis, fie in casnicie, fie la serviciu, fie in orice alta relatie, eu cred ca e cazul sa spunem stop si sa ne ridicam!
Sa ne ridicam si spunem ce avem de spus, ce ne doare, cu ce nu suntem de acord, ce am vrea, cum credem noi ca ar fi bine etc. Daca nu spunem, ori celalalt crede ca totul e ok cu noi, ori isi continua manipularea (in cazul in care asta se intampla).
Ganditi-va macar la relatia de cuplu pe care o aveti si imaginati-va ca amanati iar copilul creste si va va intreba odata 'tu unde erai mama atunci cand tata...?'.
Exact! Unde suntem fiecare atunci cand ceva neplacut ni se intampla sau mai bine zis, cum ne simtim in astfel de cazuri, cand actionam nu conform sistemului de valori in care credem, ci actionam din teama sau jena? Cat din femeia pe care o admirai altadata in oglinda a mai ramas si cat s-a transformat in cineva pe care nu o recunosti?
Probabil a venit timpul sa ne ridicam! Verticalitatea este poate, cea mai buna atitudine!
Foto: Flickr