Acest punct de vedere este afectat si subliniat de catre un eveniment actual. Ceea ce ar fi un mod normal de functionare pentru acel cuplu este facut invizibil de catre un simptom actual. Acest simptom poate sa fie o relatie extraconjugala, stari de tensiune, certuri permanente, gelozia care ia o forma importanta etc.
Travaliul psihoterapeutic analitic urmareste sa redea circulatia fantasmatica fireasca a cuplului respectiv. Aceasta ar presupune ca evenimentul actual deranjant ar trebui sa fie mai putin important. Acest eveniment este criza actuala. Psihoterapia incepe dupa ce criza este la o cota medie. Disperarea este importanta, dar am putea spune ca o psihoterapie de cuplu are doua dimensiuni: cea in care se are in vedere criza si cea in care se are in vedere modul lor de functionare.
Aceste doua directii sunt importante si ele sunt utile ca imagine pentru un cuplu care intentioneaza sa inceapa un tratament. Am putea spune ca, prin acordul lor de a participa la psihoterpia de cuplu, cei doi au un acord initial. Acordul obisnuit este de a salva cuplul.
Aceasta salvare inseamna a regasi un mod de functionare vechi in contextul nou. Pentru acest lucru este necesar sa avem in vedere imagistica cuplului. Aceasta este formata in special din fantasmele participantilor si din rezonanta lor la acestea. Cand cineva povesteste ceva, acest lucru genereaza in celalalt o imagine inconstienta care nu se reduce la ceea ce spune celalalt ci cuprinde si imaginea anterioara precum si intreaga istorie comuna. La aceasta se adauga si propria istorie personala, propriul narcisism, propriile dorinte etc.
Imagistica are rolul de a evidentia toate aceste aspecte care nu apar intr-un mod manifest, ci sunt cuprinse intr-un plan inconstient. Pana ce acest proces nu se desfasoara, nu vom putea sa vorbim despre o vindecare a cuplului respectiv, ci despre o incercare de supravietuire a sa.