Pai..., cam ce femeie nu viseaza sa fie salvata macar o data in viata ei? Eu insa, cred ca m-am nascut salvatoare, salvez caini, pisici, suflete pierdute... Am salvat pana si un copil de la inec, sa tot fie vreo cinci ani de atunci, au vrut parintii sa-mi dea o masina cadou...de, erau instariti...!! Am refuzat! Aveam deja una... Cand salvezi pe cineva nu esti manat de nicio recompensa din lume si nici recunostinta nu-ti este indemn... Salvez idei, concepte, vreau sa salvez planeta si animalele si chiar si pe Tine!! Dar cum sa fac asta cand primul lucru pe care l-am aflat despre tine a fost ca esti de profesie Salvator?? Ei bine, asta chiar m-a bulversat... Mi-ai spus ca esti bine antrenat si ca esti cel mai bun in ceea ce faci... Te-am crezut si ghici, ce? M-am aruncat in bratele tale cum a facut copilul acela care era la un pas de moarte... De ce am facut asta cand stiam atat de bine sa inot, n-as putea sa-mi explic... Doar ca am crezut mai mult in curajul tau decat in al meu... Sa pic in bratele tale, a fost...O, Doamne!! Cea mai minunata resuscitare posibila, mi-am apropiat gura de a ta cu dorinta fluturandu-mi zambete prin coltul gurii hulpave, piele arzand intrebari si distante, ochi in ochi, cadere, inaltare...
M-ai salvat o data!! Iti raman datoare..., dar nu poti face asta si apoi sa dispari, este ca si cum ii dai mortului o zi de viata normala si apoi il lasi grav bolnav, contagios...Uite, eu cred ca un om care invata sa faca foarte bine ceva..., nu uita Niciodata...!!! M-ai invatat intr-o secunda, ma stii bine si acum... Salveaza-ma! Pastreaza-ma!!