Din punctul meu de vedere, sunt mult mai multe probleme in invatamantul romanesc, care, din pacate, pare ca nu s-a schimbat prea mult de cand am terminat eu scoala. Imi amintesc insa perfect ca si pe vremea mea, ca sa zic asa, puteai opta sa nu faci religia. Asa ca nu inteleg marea dezbatere, singura schimbare fiind aceea ca acum trebuie sa optezi sa faci religia. Problema nu este insa daca sa participi sau nu la aceasta ora, problema o reprezinta, cred eu, continutul acestei ore.
Fetita mea are aproape 4 luni si sper ca pana cand va ajunge ea sa mearga la scoala, lucrurile sa stea altfel. Sper ca la scoala primara ora de religie sa fie ora la care copiii sa fie invatati lectia tolerantei, lectia iubirii, sa fie ora la care sa li se explice ca nu conteaza in ce religie ai fost botezat, ce credinta ai, ce culoare a pielii, ce statut social, ci conteaza ce porti in suflet si in minte. Sa fie ora in care sa li se explice ca suntem toti egali, avem drepturi egale si responsabilitatea primordiala de a-l respecta pe cel de langa noi. Sper ca pana cand fiica mea va ajunge la gimnaziu, ora de religie sa se transforme intr-o ora de istorie a religiilor, adaptata varstei, disciplina care sa se regaseasca pana la terminarea liceului. Sper sa aiba oportunitatea ca la scoala sa invete despre cele mai importante culte si religii, iar continutul sa fie prezentat intr-un mod impartial, de catre oameni pasionati de acest domeniu, nu de catre fanatici (sau mai putin fanatici, dar suficient de indoctrinati) care sa impuna niste pareri fara a aduce argumente. As vrea ca fetita mea, cunoscand aceste lucruri, sa poata filtra singura informatia, sa poata alege si sa invete sa fie in primul rand OM.
Visez ca pana cand Eva va ajunge la varsta gimnaziului, orele de dirigentie sa fie tinute de psihologi care sa faca impreuna cu elevii exercitii de dezvoltare personala, adaptate varstei si ore de consiliere profesionala. Copiii nostri au nevoie de un sprijin si din partea scolii in a descoperi ce talente au, ce li se potriveste, ce le place, ce sanse au daca urmeaza un anumit drum. Copiii nostri trebuie sa dispuna de toate informatiile necesare privind facultatile existente, meseriile pe care le pot face dupa absolvirea acestora, situatia de pe piata muncii, nivelul salarial din diverse domenii. Copiii nostri trebuie sa invete inca din scoala cum trebuie sa arate un CV, o scrisoare de intentie si cum trebuie sa se prezinte ei la un interviu de angajare. Este nevoie de psihologi educationali in scoli si licee si este nevoie ca acestia sa fie cat mai activi, iar orele de dirigentie imi par mai mult taramul lor!
Visez ca fetita mea sa invete istoria, geografia, biologia din documentare frumoase si atractive, si nu “papagalicind” pagini intregi de text. Pentru ca in ziua de astazi este cu adevarat posibil acest lucru, si doar comoditatea si indiferenta fac ca elevii sa invete inca dupa modelul de acum 20 de ani.
Visez ca oamenii pusi in fruntea acestei tari sa investeasca in invatamant cu adevarat, si nu doar in cel de la oras. Sa le ofere o sansa si copiilor de la sate, sa nu mai avem parte, la fiecare inceput de an scolar, de acele stiri cu scoli care stau sa se darame. Visez ca oamenii care lucreaza in invatamant sa o faca din pasiune pura, sa aiba cel mai inalt nivel de pregatire si motivatia financiara necesara pentru a continua pe acest drum Trebuie sa investim in oamenii care ne educa odraslele, pentru ca ei sa fie un model din toate punctele de vedere, iar elevii sa-i priveasca cu respect si admiratie.
Visez ca fetita mea sa iubeasca scoala si sa aiba parte de o experienta frumoasa si plina, din toate punctele de vedere! Visez ca scoala sa o faca si mai OM si sa-i ofere instrumentele necesare pentru a reusi pe drumul pe care si-l va alege constient si asumat.