Primul lucru pe care il observi la Mimilo (imi permit sa ii spun asa pentru ca mi-a dat aceasta permisiune si pentru ca asa ii spun toti cei care o cunosc, cu toate ca nu este asta numele ei) este silueta miniona. Te uiti mai atent si observi parul grizonat, care inca nu e alb complet si care se onduleaza usor in jurul capului ei si faptul ca nu seamana deloc cu o bunica obisnuita (are 78 de ani!). Are maini cu degete extrem de fine, pe care se regasesc cateva inele. Verigheta din aur masiv, usor bombata, in stilul vechi e tinuta pe degetul subtire, de un inel mic de logodna. E extrem de activa, cu ochii vioi peste care nu se vede inca pacla anilor de batranete si vorbeste repede. Nu-ti trebuie mai mult de doua priviri ca sa observi ca e o femeie cocheta, ca nu renunta la bijuterii si la cochetarie nici macar in casa si imi imaginez cum trebuie sa fi fost la 30 de ani, cu coama de par blond ondulat si aceeasi silueta subtire.
Face un ceai - preferatul ei, cumparat de la o ceainarie moderna (Carturesti) - pentru amandoua si ne punem pe povesti. Are un fel minunat de a povesti, mai ales ca isi aminteste extrem de multe detalii (ce purta in ziua cand si-a cunoscut viitorul sot si cum a venit el imbracat la prima intalnire ce a urmat, ce culoare aveau florile aduse) si pentru ca, stilata cum este, nu incearca sa dea alt inteles vorbelor ei sau intamplarilor. Ba dimpotriva, da amanunte de context social si politic. Trebuie sa recunosc ca pentru mine nu e nimic mai placut decat acest fel de a povesti.
"Prima oara cand l-am vazut era pe 6 ianuarie 1949. Eram intr-un magazin impreuna cu a doua sotie a tatalui. Era pe acolo cinematograful Aro, cum era atunci. Acum e Patria acolo. Era ger, ca si acum..." Avea 19 ani si provenea dintr-o familie buna, cu stare. Tine minte ca el era imbracat intr-o scurta de iarna, in carouri si ca avea si ceva pe cap, in timp ce ea era foarte mandra de haina ei neagra de astrahan, la care asortase un fular alb pe care il purta in jurul gatului.
Imi povesteste, dupa alte cateva guri de ceai, ca "magazinul" era al tanarului si ca era un mic magazin de antichitati si ca nu se afla intamplator acolo, ci fusese dusa acolo, fara sa stie, special pentru a-l cunoaste de catre cea de-a doua sotie a tatalui sau, care ii ceruse sa o insoteasca pentru a cauta stofa pentru o rochie.
Aproape mi-o pot imagina, timida si salbatica, facand fata cuceritorului adus la stadiul de adolescent de frumusetea si puritatea tinerei fete. "A fost primul baiat cu care am vorbit si cu care m-am intalnit."
Un barbat de statura medie, prezentabil si brunet. Cu toate astea, nu i-a placut din prima. N-a convins-o nici faptul ca a doua sotie a tatalui sau il stia, pentru ca locuiau in acelasi grup de case. N-a convins-o nici cutia de bomboane de un kilogram de care i-a cumparat-o de la cofetaria Scala, in aceeasi seara in care s-au vazut prima oara, nici bratul de garoafe rosii pe care i le-a daruit el la despartire.
"Mi-a spus ca de cand m-a vazut a zis: 'Cu fata asta ma insor!' si asa a si fost."
Au urmat o multime de telefoane prin care el ii cerea sa se intalneasca cu el. Ea vorbea cu el, dar nu accepta nimic. Mama ei o sfatuia sa il intalneasca macar. Rade si imi spune ce obraznicie i-a spus mamei sale o data, cand aceasta o indemna sa ii raspunda baiatului: "Tu nu vezi ca e mai batran ca mine (n.r. el avea 28 de ani). Cum sa il iau de barbat? Ia-l dumneata, mama, daca iti place!"
Pana la urma, au mers intr-o seara la restaurant. A inceput sa il cunoasca si sa ii placa. El o coplesea cu cadouri. In 6 martie erau deja logoditi iar nunta a urmat, cea civila si cea religioasa in mai.
Un an si jumatate mai tarziu se nastea fiica lor, singurul copil al cuplului. Dragostea dintre ei a fost puternica, iar pasiunea i-a unit mereu. Cei doi au divortat insa, dupa cativa ani de casatorie. "Incepusera sa fuga si alte femei dupa el..." Despartirea asta a durat, oficial, sase ani, dar neoficial mult mai putin. Nu au rezistat unul fara celalalt.
S-au casatorit din nou si au ramas impreuna pana cand el a murit. Impreuna au fost putin mai mult de 48 de ani.
"Nu cred ca am avut un secret ca sa ramanem impreuna atata timp. In casa, in orice casa, nu se poate sa nu existe discutii. Si la noi erau. Si ori cedam eu, ori ceda el... nu se putea altfel", ne povesteste ea.
Si conchide: "Respectul si intelegerea nu erau doar cuvinte. Fara ele nu ne-am mai fi impacat."
Acum ceva vreme, aproape un an si jumatate, inspirata de un reportaj extrem de bine scris despre ea, am dorit o cunosc, sa ii iau un interviu si sa aflu cum supravietuieste o poveste de dragoste 48 de ani. Am avut bucuria sa o cunosc nu numai pe ea, ci si pe Vasale - omul ei - si pe fiica lor Florica (mai au trei baieti). Cred ca bucuria cea mai mare au avut-o cei doi cand au vazut ca copiii se mandresc tare mult cu ei.
De la Ioana din Muntii Bargaului am auzit eu, pentru prima data, despre caietul de dragoste. Pentru ca ea, femeia simpla, fara studii superioare si fara sa fi citit articole care sa o invete cum sa isi mentina vie dragostea si trucuri pentru a face sa dureze casnicia, a facut un caiet in care e toata dragostea lor, povestita din momentul in care s-au cunoscut si pana in momentul actual. Un caiet studentesc, pe care scrie cu litere mari "Noi doi".
Poate asta e unul din secrete, poate ca respectul pe care il au cei doi l-au avut intotdeauna.
Povestea de iubire dintre ea si sotul sau Vasale dureaza de aproape jumatate de secol, si atunci cand i-am cunoscut ea marturisea ca nu e noapte in care "omul ei" sa nu ii spuna cateva vorbe de dragoste. Ea isi petrecea timpul asteptandu-l sa revina de la camp, si spunea ii este mereu dor de el si chiar isi mutase razboiul de tesut ca sa il poata privi pe sotul ei dormind.
El, Vasale, recunoaste ca a fost singura femeie din viata lui si ca alta nici nu i-a trebuit si ca nu au fost despartiti in anii de casnicie nici macar o zi. Mi-a povestit si mie atunci cand sunasem intr-o zi pentru a o cauta pe sotia lui, cat de solida e relatia lor.
Vazandu-i impreuna, amandoi in port popular, el un barbat inalt, cu parul alb si slabit de batranete si ea, o femeie cu ochi albastri extrem de vii, cu parul negru inspicat, iti vine sa crezi ca totul in dragoste e simplu.
Secrete? Sunt mii si mii de secrete de descoperit.