Credem ca daca ne schimbam hainele mai des, putem sa luam totul de la inceput. Sa deschidem o alta pagina, sa zambim fortat si sa ne purtam ca un glob de portelan extrem de fandosit si de puternic. Noup! Viata nu prea e asa, cel putin nu din unghiul din care privesc eu. Eu vad ca dincolo de aceste povesti aparent frumoase, printesele si printii se afla intr-o temnita. Nu vorbesc ce gandesc pentru ca se considera ca nu suna perfect. Nu, nu ne place sa mergem sa ne plimbam in parc si sa mancam o amarata de inghetata la 3 lei, pentru ca restaurantul sofisticat este atotputernic si ne face sa aratam bine. Nu ne putem arunca o pereche de jeans si un tricou mai largut atunci cand mergem in oras cu prietenii pentru ca trebuie sa fim la cote inalte. Ce declaratie de stil am face? Ne-ar tine minte toata viata. Doamne fereste sa faca cineva poze si sa imortalizeze momentul pentru ca am fi condamnate la defaimare.
Trebuie sa zambim si persoanelor care nu ne plac sau sa facem declaratii de ignoranta pentru ca ne aflam pe un norisor de unde nu ne da nimeni jos? Personal am cotul putin zgariat de la aceste lucruri, insa ma intriga faptul ca desi actioneaza dupa un tipar eronat, le aduce o satisfactie care tine putin iar ei sunt ei numai cand sunt singuri. Trist…