Soarele Negru

Soarele negru imi scalda privirea, ochii 'mi ingheata si sufletul 'mi anima. Soldati si dragoni, masti si lupi, armuri si creatie -  toate se astern inaintea mea. In galop pornesc spre damnarea inaripata, acolo prezenta ta magnifica ma va poseda. Muza nascuta din tenebrele nobile, prin spirala frumusetii intinata in durere, pe buzele mele, lacrimi iti soptesc:

"Am nevoie de timp, nu de alcool, nici heroina sau nicotina, nu am nevoie de ajutor. Floarea ce infloreste la rasaritul luminii tu mi-o vei aduce. Fantani adanci trebuie sapate ca apa limpede sa iasa, acolo freamatul nu se simte. Ce iti doresti vei avea daca pe tine mi te vei da."

Pleaca ochii inaintea mea, fiinta muritoare si simpla! Vierme ce te tarasti in tarana neputintei tale in fata mea sa nu graiesti. Etern chinul tau va fi, eliberat niciodata! Lanturi te vor incatusa, franghii te vor lega, inima ti-o vor devora. Decazut din gratiile stapanei tale vocea mea nu vei mai auzi, sangele meu nu-l vei mai gusta. Te dispretuiesc, te detest... nedemna creatura de dragostea ce-ti port.

Trupele mele, fratii tai, corpul ti-l vor sfarteca cu coltii si cu ghearele, putrezit in agonie mandria 'ti va muri. Frica te va inlemni, speranta ti se va narui si disperarea te va primi. Pedepsit pentru curajul nesabuit, sfidarea ti-e mormant. Uita sa fugi, te voi gasi!

Incriptat in gheata, reveria mea - te-am iubit.