Cititi si descoperiti unde te pot duce fantasmele si ce inseamna pactul denegativ!
"Probabil in subconstient am format un ideal pornind de la "fantasmele copilariei". Un lucru este cert! Mi-am promis ca voi avea o altfel de casnicie (nu! problema nu era doar imaginea tatalui ca si sef, ci multe altele, comune in mare parte cu ale altor femei). Mi-am promis ca voi creste puternica si independenta si ca voi avea taria sa parasesc o relatie bolnavicioasa. Nu am o problema in a "spala singura vasele", dar am o problema cu lipsa de respect. Niciodata nu am redus relatiile la o egalitate a puterilor si a atributiilor, ci la o egalitate de respect. Normal ca trebuie stabilita o oarecare "regula a casei" si ca trebuie impartit programul. Oricum sunt o norocoasa. Am langa mine o raritate de barbat. Barbatul care respecta femeia...si e tot ce mi-am dorit vreodata. Este important (FOARTE important) sa stim exact ce ne dorim de la viata si sa incercam pe cat posibil sa ne ducem telul la capat. Daca o relatie nu este, asa cum o denumesc eu, sanatoasa, atunci de ce sa ma imbolnavesc cand stiu exact ce trebuie sa fac sa scap? De ce? Din cauza fricii unui nou inceput? Femeile nu au invatat inca faptul ca cel mai important este sa ne iubim, sa ne apreciem, sa nu mai depindem de nimeni si apoi restul ne vor vedea cu alti ochi. Si nici macar nu conteaza cum ne vad altii. Este valabil si pt barbati. Nu se termina lumea din cauza unei relatii esuate. Relatia este bazata pe compromis, din punctul meu de vedere, insa depinde de fiecare care este limita acelui compromis. La ce esti dispus sa renunti si ce esti pregatit sa oferi."
Sa intri intr-o relatie bolnavacioasa sau in una sanatoasa. O sa abordez comentariul de mai sus al lui chocolate dintr-o perspectiva a asteptarilor.
Inainte ca un eveniment sa se intample fiecare om are o asteptare despre el, o reprezentare, o stare emotionala, o prelucrare a tuturor acestora intr-un ceva care este imaginar. Inainte de prima programare la psihoterapeut exista o constructie imaginara pe care o persoana si-o face. Crede ca lucrurile se vor intampla cumva, are un spatiu imaginar al cabinetului, are emotii sau este precipitat, etc. Toate acestea se produc intr-un timp anterior evenimentului si permit apropierea de evenimentul respectiv.
Cand se astepta venirea unui copil, acesta ese deja imaginat cumva, i se dau anumite fantasme, anumite trasaturi, sperante, dorinte, idealuri ale parintilor. Toate se produc fantasmatic. Dar prin acestea, copilul exista inca inainte de a fi conceput. El exista in imaginatia parintilor, a celor doi parinti si asta ii permite sa fie primit intr-un spatiu psihologic deja existent. Daca aceste lucruri nu s-ar produce, evenimentul ar fi o trauma. Este pregatirea pentru a fi parinte in cadrul legaturilor de familie. Sigur ca aceasta pregatire a fost facuta de parintii fiecaruia si poate ca sunteti curioase sa o si aflati.
Aceasta elaborare permanenta a imaginarului permite ca pentru evenimentele care se produc oamenii sa fie pregatiti. Daca ati intalni un extraterestru, lucrul acesta ar fi traumatic pentru ca nu ar exista o pregatire pentru acest eveniment. Este si motivul pentru care este recomandabil sa vorbiti copiilor despre ceea ce urmeaza sa se intample pentru a-i putea permite sa se pregateasca fantasmatic pentru o vizita la stomatolog de exemplu.
La fel stau lucrurile si pentru o relatie cu un partener. Partenerul exista deja in imaginar cand evenimentul intalnirii se produce. El este conform cu asteptarile fiecaruia. Nimic nu este intamplator in alegerea partenerului dar logica nu este una a cognitivului ci a fantasmei, a angoaselor si a dorintei. Nu stiu daca pot afirma ca uneori primeaza angoasa, alteori idealul dar pot afirma ca sunt prezente amandoua mereu intr-o relatie.
Te poate preocupa despre o legatura ca ar putea sa fie sanatoasa sau bolnava. Adica in ce masura angoasele si dorintele reusesc sa se aseze in relatie. Ele nu dispar dar sunt asezate intr-o legatura functionala si satisfacatoare intr-un mod convenabil. Cuplul isi creeaza o piele in care pune idealurile comune si incearca sa puna sub piele ceea ce putem numi negativul. In orice grup, cuplu, fmailie sau persoana exista o componenta alienativa si mortifiera. Aceasta parte o numim negativitate. Cuplul incearca sa semeneze un pact denegativ prin care se asigura desprinderea negativitatii de social si este si un sistem de aparare.
Pactul denegativ are doua scopuri: sa asigure spatiul de tacere, lazile de gunoi, ne-transformabilul si sa il protejeze prin pastrarea lui in afara campului psihic si al doilea este de organizator al legaturii, implicit se asigura pastrarea idealurilor, contractului narcisic. Cand acest pact nu functioneaza, lucrurile nu merg in cuplu.