Toată lumea este conștientă de legătura dintre expunerea la persoane narcisiste și afecțiunile psihice, emoționale și fizice, iar când acest tip de tulburări apare în timpul copilăriei, problemele sunt cu atât mai grave cu cât copiii anxioși se consideră vinovați pentru tot ceea ce se întâmplă.
Când te gândești la adevărata definiție a narcisismului îți dai seama că are legătură cu faptul cum te fac alte persoane să te simți. Psihologii consideră că este foarte greu să te distanțezi de abuzul la adresa ta venit de la alte persoane și ajungi să ai parte și de alte probleme, nu numai de anxietate.
O clinică faimoasă a realizat o listă de probleme legate de anxietate, printre care se numără:
- Atacuri de panică.
- Agorafobia, adică frica de locuri publice cu mulțimi mari de oameni.
- Diverse afecțiuni asociate cu frica de a avea un atac de panică.
- Anxietate generalizată, caracterizată prin sentimente de copleșire și abandon.
- Anxietate de separare, văzută de multe ori la copiii care se tem să stea departe de cei dragi.
- Mutism selectiv, întâlnit la copiii abuzați care nu vorbesc despre ceea ce li s-a întâmplat.
- Anxietate socială este frica de situațiile sociale în care poți fi făcut de râs.
- Anumite substanțe pot induce atacuri de panică sau senzația de anxietate.
Când un copil are probleme cu un părinte narcisist sau unu părinte care a fost la rândul lui abuzat emoțional, acestuia îi crește riscul de a deveni anxios, pentru că acel tip de persoane se pricep la manipulări și când sunt prinși pe picior greșit se pot eschiva cu ușurință. Rezultatul este un șir nesfârșit de abuzuri care afectează în special copiii care știu că au dreptate, dar nu știu exact cum să se impună. Majoritatea victimelor narcisiștilor sunt persoane empatice cărora le vine greu să înțeleagă că abuzatorii sunt oameni negativi.
Mohammed Madig de la Memorial University of Newfoundland a realizat un studiu care urmărea influența abuzului verbal asupra dezvoltării ulterioare a problemelor psihologice la adulți precum anxietate, depresie, furie, ostilitate, dar și afecțiuni pe creier. Ca urmare a acestui studiu, Dr. Douglas Fields a scris în reviste de specialitate că „atunci când mediul este ostil este infleunțată în mod negativ dezvoltarea creierului”. Abuzul sexual în copilărie, dar și cel psihic sau chiar să fii martor la așa ceva când ești mic, îți influențează dezvoltarea creierului și predispune la afecțiuni psihologice.
Dacă ai fost victima abuzului în copilărie, este important să înțelegi că nu ești tu de vină, indiferent cum te-ai fi purtat sau te-ai fi îmbrăcat. Dă-ți timp să te vindeci și vei vedea că ești mai putenică decât crezi.