Studiul s-a efectuat pe un eșantion de circa 3.000 de bărbați și femei, care aveau la începutul cercetării în medie 25 de ani. Chestionarul inițial a pus în evidență o serie de trăsături de personalitate, care au fost ulterior reevaluate periodic.
După un sfert de secol, persoanele respective au fost supuse la teste pentru determinarea capacităților lor cognitive, îndeosebi memoria și gândirea.
S-a constatat că trăirile și sentimentele negative la tânărul adult afectează semnificativ performanțele cognitive ale adultului de vârstă mijlocie, independent de factori precum parcursul profesional, depresia sau evenimentele nefaste ale existenței.
Ostilitatea, impulsivitatea, agresivitatea, lipsa de empatie și de încredere în ceilalți dăunează relațiilor personale și sociale, cu un impact pe termen lung asupra facultăților cerebrale.
Dificultatea de a gestiona stresul constituie un alt element semnificativ, la fel ca problemele de autocontrol și de adaptare. Cercetătorii apreciază că "acest lucru sugerează că intervenții menite să promoveze interacțiunile sociale pozitive la adolescenți și adulții tineri ar putea contribui la reducerea riscului de deteriorare cognitivă la o vârstă mai înaintată".