Sunt Stefan, unul dintre cei 10% alcoolici din Romania

In statistici sunt doar un procent, in viata reala sunt un nimeni, un alcoolic printre ceilalti 1.999.999 de alcoolici din Romania.

Traim intr-o lume in care se bea pe rupte. De bucurie, de tristete, de plictiseala, din obisnuinta, fara motiv. Se bea fara discernamant. E absurd sa spui ca orice bauta a unui adult e periculoasa, insa... Alcoolismul este o boala, nu un viciu. Este o boala progresiva, fizica, mentala si spirituala, incurabila, marcata de obsesia de a bea, in ciuda raului fizic pe care il produce consumul de alcool. Este o boala a negarii.

Sunt Stefan si sunt alcoolic. Unul din cei 10% de romani alcoolici. Credeam ca iesitul la o bauta cu baietii, ca ba’etii, e ok, e barbatesc, e fun si ca doar n-oi deveni tocmai eu alcoolic. Nu mi-am dat seama nici macar atunci cand am vazut ca ii fac pe toti sa sufere din cauza mea si ca in fiecare dimineata ma dreg cu bere.

Prima mea betie a fost pe la vreo 16 ani. Eram smecher, voiam sa agat o fata si am crezut ca ea va fi impresionata de mine care turnam in mine pahare de vin. De a doua zi mi-a fost insa rusine sa dau ochii cu ea. Am baut atat de mult ca mi s-a facut rau, i-am vomitat in brate. Partea ciudata a fost ca totusi fata m-a palcut si ne-am combinat un pic, suficient cat sa ma dezvirgineze si apoi gata. Deja eram barbat, nu mai eram virgin ca celalti colegi de liceu, puteam sa beau. Eram smecher, eram barbat, ce mai!

Chiar nu a avut nicio importanta ca dupa aceasta partida de sex, urmatoarea a fost dupa un an. Ieseam la bere cu baietii si dupa vreo 6, 7 sticle, le povesteam ce smecher sunt si cum mi-o trag eu zilnic. Desi mi-o trageam cu mine in baie sau sub patura.
Alcoolismul, ca orice boala, nu face discriminari, nu tine cont de varsta, sex, cultura, educatie religioasa, provenienta sociala sau mediu de viata. Mai grav este ca nu stim cand bauta cu baietii duce la dependenta. Doctorii spun ca iti dai seama abia dupa ce ai devenit alcoolic, dar cred ca de la bun inceput simti ca bei diferit fata de ceilalti.

Da, beam diferit fata de prietenii mei de pahar. Ei se opreau la un moment dat, eu nu. Continuam pana cadeam sub masa, pana mi se intetosa privirea si de multe ori nu-mi aduceam aminte ce am facut. Mai tarziu am intrat la facultate si au inceput alte betii, alti prieteni. Nu stiu cum facem de atrageam numai prieteni de pahar. Cred ca ei ma aleageau pe mine, dar imi palcea compania lor. Nu m-am gandit niciodata ca as putea fi alcoholic. Cum? Eu? Never. Beam, beam, beam.

M-am si indragostit asa beat cum eram. Era o fata minunata. Imi placea parul ei, imi placea ca merge cu mine, cu motocicleta. Am facut-o sa sufere foarte mult. Eram gelos, am lovit-o, cred ca am si violat-o, nu-mi amintesc prea bine, dar mi-a spus ea de cateva ori.

Intr-o zi a venit la mine la camin si, parca o vad si acum. Era iarna, ea mica, infasurata intr-o haina mare si groasa, si cu cizmulitele ei mici. Plangea.
“Sunt gravida. Nu stiu ce sa fac”
“Il facem”, i-am sus inca mahmur. Am luat o sticla de whisky si i-am zis sa sarbatorim. Aveam 22 de ani. Era speriata. Nu stia cum sa ii spuna tatalui ei, familiei. Erau beam de fericire. Apoi ne-am plimbat cu motocicleta. Era sa murim intr-un accident. Pe vremea aia nu era asa de greu ca acum sa conduci beat. Si nici nu erau asa multe motociclete. M-am speriat ca era sa o omor:
“Iubito, uite, promit ca nu mai beau niciodata. Ne casatorim, facem copilul si vom fi fericiti”.

Ea era studenta ultimul an la Litere, eu la Drept. Ne-am casatorit si parintii ne-au cumparat o casa. Foarte frumoasa casa aia. Bianca nu stiu cum facea sa arate casa curata si frumoasa, calda si primitaore. Gatea exceptional! De la prima ciorba m-am indragostit de ea. Toti prietenii ma invidiau ca am o sotie frumoasa si desteapta. Cat timp a fost gravida, s-a dus si la scoala, si-a dat si licenta, a si muncit prin diferite case sa avem bani de una, alta. Eu nu prea ma duceam la scoala, beam cu tot felul de oameni, pe majoritatea nici macar nu-i cunoasteam. Bani primeam de la tata. Stia ca am niste responsabilitati si ca am nevoie de bani. Mai imi dadea si mama pe ascuns, ca doar eram baiatul ei, nu?

Cred ca mamele gresesc foarte mult. Din prea multa dragoste mi-a facut rau. Stia ca beau din banii pe care mi-i da, insa tot imi dadea. “Sa aiba si baiatul de o bere”. Nu ma duceam la scoala, nu munceam, nu faceam nimic… eram un parazit. Bianca a nascut o fetita. Normal ca m-am imbatat de fericire si m-am dus beat la spital sa o vad. I-a fost rusine cu mine, am simtit asta. Dar fetita era minunata!

La un moment dat am simtit ca beau mai mult si mai repede, m-am speriat si am cautat prin niste carti la biblioteca simptomele de dependenta. Le aveam pe toate. Dar tot nu am crezut ca sunt alcoolic. Cum sa fiu eu alcoolic? Daca beau vodka in fiecare zi si daca ma dreg cu bere dimineata nu inseamna ca sunt acoolic. Doar ma distrez. O viata am, si vreau sa traiesc clipa.

Ma rog, nu mai conteaza ce am facut. Cam toate cele de alcoolic nebun ce eram. Am batut-o pe Bianca, imi gaseam clienti cand si cand. Beam de suparare ca nu gasesc clienti, ca am castigat sau pierdut vreun proces. Medicii spun ca la peste 2,5%o grade de alcool intri in coma. Habar n-au! Really. Am avut un accident cu motocicleta, slava Domnului ca nu a patit nimeni nimic, aveam alcoolemia 7 la mie. Si nu intrasem in coma. Cica toleranta organismului creste odata cu intrarea in starea de dependenta.

Nu cantitatea te face alcoolic, ci modul in care te comporti cand bei. Iar toata viata mea se invartea in jurul sticlei. Beam mult, din ce in ce mai mult. Vodka, vin, bere, whisky, cognac. Mi se parea ca totul lucreaza impotriva mea. Nu mai aveam clienti. Intarziam la procese. Eram un ratat. Abuzul de alcool are loc atunci cand bei in imprejurari nepotrivite (la volan, la serviciu) pana la betie, pentru ameliorarea unei stari sufletesti tulburate, pe un termen lung si in cantitati mari. Beam de necaz., ma imbatam intentionat si nu ma puteam opri odata ce a incepeam sa beau.

Tratam totul cu alcool, disconfortul, crizele sufletesti sau sentimentele de inferioritate. Bianca era profesoara de franceza la un liceu, mai dadea si meditatii. Printesa mea cea mica crestea vazand cu ochii si era atat de frumoasa, manca-o-ar tata. In casa tot apareau divcerse chestii, mobile, televizor nou. Nu credeam ca Bianca strange bani sa le cumpere, o banuiam ca ma inseala. Eram obsesiv de gelos.
Intr-o zi am venit acasa in patru labe si langa canapeaua mea preferata, am vazut o masuta noua, de sticla.
“De unde e asta?”
“Am cumparat-o eu. Am tradus o carte si azi am primit banii pe ea. Ti-am cumparat si tie niste blugi noi.”
“Minti! Cine iti da bani, curva, sa cumperi toate astea?”

Am lovit-o si apoi am trantit masa cat colo. S-a spart. Apoi am adormit pe canapea, satisfacut. Dimineata cand m-am trezit si am vazut masa sparta, mi-a parut rau. Am incercat sa o lipesc, sa o repar. Nu prea mergea. Dar am reparat-o. Tot se mai vedea ca a fost sparta. Apoi a venit Bianca si avea un ochi vanat.

“Iti place ce mi-ai facut? Esti un nemernic, mi-ai distrus viata!”

“Eu ti-am distrus viata?! Tu ai bani, ai serviciu, eu nu am nimic.”

“Nu ai, pentru ca nu ai vrut sa ai!”

Mi-a fost rusine. Bianca era atat de frumoasa, candva. Acum avea o privire trista, parca imbatranise, desi avea doar 34 de ani.

Iar eu eram un nimeni. I-am jurat sa nu mai beau. Am stat acasa in ziua aceea. Am reparat masa, am pregatit pranzul pentru Printesa. Apoi am vazut pe noptiera neveste-mii o carte: Alcoolismul. Cum poate fi tratat.

Pentru terapia alcoolismului, abstinenta este conditia de baza, iar capacitatea de a duce o viata implinita si sanatoasa este telul ei. Tratamentul dependentei de alcool are loc in patru etape distincte la care participa membri ai diferitelor categorii profesionale, cel mai adesea asistenti sociali, medici, psihologi, preoti si chiar fosti dependenti, succesiunea acestor faze constituind un lant terapeutic. Cel mai important element al tratamentului alcoolismului este discutia in grup - terapia de grup. Oricat de diferit ar fi de la o clinica la alta, acest element nu lipseste din nici o clinica de specialitate.

Am decis, sunt alcoholic.
Seara, Bianca a venit acasa cu cererea de divort. „Maine mergem sa o depunem, nu mai pot sa rezist asa’’.  I-am spus ca vreau sa ma tratez. A fost foarte bucuroasa ca in sfarsit imi dau seama ce fac si mi-a mai dat o sansa. Ne-am interesat, am fost la un doctor care mi-a spus sa ma internez intr-o clinica pentru dezintoxicare. In tot acest timp nu am pus picatura de alcool pe limba. M-am internat. Abia atunci mi-am dat seama ca vreau alcool. I-am spus Biancai sa imi aduca. Nu a vrut si am injurat-o. Urat si rau. Ma suporta, saraca. Se uita la mine cu cei mai frumosi ochi din lume si imi spuneam ca trebuie sa suport, si sa incerc sa nu ma mai gandesc la alcool.

„Macar o bere, te rog, te implor”. N-a vrut. Nu vedeam decat sticle. Alcool. Alcool. Alcool. Vreau alcool! Ai simtit vreodata ca faci pe tine si nu mai poti sa te tii? Si nu e nicio toaleta in jur si toate sunetele din jur sunt de tras apa si nu vezi decat bai? Ei, cam asa ma simteam si eu, simteam ca pocnesc, ca explodez. Am tipat. Am urlat. M-am legat de pat. Scuipam toata mancarea. Vomitam si matele din mine. Mi-era rau.

A fost cumplit! Nu m-ai vreau sa trec prin asta, never ever! La un moment dat, dupa nu stiu cate zile, i-am pacalit. Au zis ca s-a terminat terapia si ca tot ce mai am de facut este sa ma vada un psiholog si sa ma abtin. Eu tot vedeam sticle. Era parca transparent. Asa ma simteam. Mi-au dat si niste pastile. M-au programat la psiholog. Am fost a doua zi. Era cam nebun ala. Ma tot intreba tot felul de tampenii din copilarie, cine a baut in famile, cum am ajuns sa beau… Dar io mai stiu?

Ma rog, psihologul avea in birou intr-o biblioteca niste sticle rosii cu flori. Ce idiot! Io nu vedeam decat whisky-ul din ele. Era apa de flori, dar eu tot whisky vedeam. M-am dus de vreo cateva ori, mi-am gasit si niste clienti, am castigat un proces. Apoi, dupa vreo luna, nu stiu cum m-am intalnit pe strada, chiar in fata cabinetului cu un prieten vechi de pahar. Doctorul imi spusese sa nu mai iau legatura deloc cu acesti prieteni.

„Salut, ce faci, ma!. Nu te-am vazut de-un car de ani!. Hai la Parchetaru’, e si George acolo, si Mihai”. Ce sa ii spun ca nu vreau, ca atunci cand a spus Parchetaru’ eu deja simteam miros de vodka, parca apasase cineva pe un buton. Am ajuns acasa la 2 noaptea duhnind a alcool.

Bianca a inceput sa planga, dar m-a inteles. Se gandea probabil ca mi-e greu si ca lasa, ca maine n-o sa mai beau. Dar eu am fost bou, am baut si a doua zi, si in fiecare zi de atunci incolo. „Sunt slab, ce vrei sa fac, iubito!” .Si lucrurile au revenit la normal. Mi-a fost un pic greu la inceput, tot vomitam dupa ce beam, mahmureala nu mai era aia din trecut, slabisem mult, dar, mama, ce burta aveam!

O sa devin un prost isteric, impotent si cu dureri de ficati.
E ziua mea. Am implinit 40 de ani. Sunt un betivan de gasca, totusi. Am dat de baut la toata carciuma. Am gasit acasa niste bani, ascunsi de Bianca. Trebuia sa ii iau, doar era ziua mea. In carciuma s-a luat unu’ de mine si a iesit scandal. Am mancat bataie, a venit politia, ne-a dus la sectie. Mi-am cam luat-o…Parca, pe vremuri, ma bateam mai bine. Am sunat-o pe Bianca, de la Politie, sa vina sa ma ia, si sa aduca si ceva bani. A venit, dar nu mai avea bani. Aia erau banii de meditatie ai Printesei. Era intr-a doispea. Am dormit la sectie. A doua zi am regretat amarnic, dar era prea tarziu. Aveam nasul rupt si ochiul vanat, si inca nu stiu cate vanatai.

Printesa se pregatea sa se duca la scoala.  „Imi pare rau, Printesa lu’ tata!”

„Tata, eu vreau sa intru la facultate, vreau sa plec de acasa. Nu am niciun prieten, pentru ca toti se feresc de mine. Azi e ultima zi de scoala. Te rog sa nu vii la festivitate. Mi-e rusine cu tine”. Parca mi-a dat cu ceva in cap. Mai bine ma batea de omora decat sa spuna asta. Cum, Printesei mele ii e rusine cu mine? I-am dat o palma. A cazut si a inceput sa planga. Ii curgea sange din nas. Imi pare rau pentru ce i-am facut, dar e cam tarziu. A plecat la scoala. M-am dus si eu la festivitate. Bineinteles ca mi-am facut curaj cu o sticla de vodca. Si m-am dus beat. Acolo am ras tare, am strigat, am facut-o de ras, stiu. Dar nu trebuia sa imi spuna ca ii e rusine cu mine. Fata mea a luat coronita in clasa a doispea. E minunata, frumoasa si desteapta. Sunt mandru de ea. Dupa festivitate a plecat sa se distreze cu baietii.

A venit acasa pe la 2 noaptea cu un baiat. Miroasea a alcool. De la usa am luat-o si i-am ars cateva palme.

„Dar, tu de ce bei? Sunt majora si fac ce vreau!”
I-am mai dat si cateva suturi. M-a durut sa imi bat copilul, dar trebuia sa o fac. De data asta Bianca nu a zis nimic. Ea stie sa sufere in tacere. Apoi am lovit-o si pe ea. „O lasi pe fii-ta sa faca ce vrea! O sa ajunga o curva, ca tine!” .

Au mai trecut niste ani, Printesa era la facultate, se si angajase, eram mandru de ea. Avea si un prieten. N-a mai baut de atunci. Bianca lucra, era tot frumoasa. E drept ca in ultima vreme aveam ceva probleme sexuale si nu prea mai dadeam randament. Cred ca de la oboseala e, ca altfel nu-mi explicam. In weekendul asta e ziua ei, mergem la niste prieteni pe langa Bucuresti la o petrecere. Imi iau si copilul si nevasta, sa vezi ce betie tragem acolo!

A fost frumos, am baut pana n-am mai putut. Nu mai stiam ce e cu mine. La un moment dat, tarziu, in noapte, am vazut ca Bianca nu mai e, am intrebat de ea si mi s-a spus ca a plecat acasa cu Valentina, sotia lui George. Printesa dormea. Am trezit-o si i-am spus sa mergem. N-a vrut, am luat-o de mana si am urcat-o cu forta in masina, in spate. I-am spus sa doarma acolo daca vrea, mergem acasa. Era vreo 4 dimineata. M-am urcat la volan si am plecat. Noapte. Alcool cat casa in mine. Printesa dormea in spate. Drum de tara. Pietris. Mi se inchideau ochii. Nu e mult de mers pe drum din asta, doar jumate de ora, apoi o sa intru in oras si o sa imi fie mai bine, sunt mai multe lumini. Mi se tot inchid ochii, la naiba. E drum drept. Un pom. Pot sa-l evit. Pot? Pooooot???? „Printesa, iesi din masina. Iesi acum. Te iubeste tata!”. Ma doare. Nu pot sa ies. Ma doare. Ma doare.

 - Diana (Printesa) -