Anamaria spune, comentand pe marginea articolului "Pericolele unui menaj a trois": "Greu greu de explicat si depinde de gradul de educatie, nesimtire, egoism al fiecarei persoane. Cunosc femei care, in pofida pasiunii pe care o traiesc departe de ochii lumii, cand ajung acasa sunt macinate de procese de constiinta cu privire la nevasta pacatosului. Pe de alta parte cunosc femei care devoreaza amanti si nu le pasa nici de nevasta, nici de copii, nici de eventualele repercusiuni asupra vietii sociale. E un subiect dificil. Cert e ca in Romania, dupa parerea mea, toata lumea e amanta sau amantul cuiva. Din pacate..."
Ana Maria ne propune sa privim din punctul de vedere al femeii. Si aici autoarea subliniaza diversitatea atitudinilor pe care femeia le are. De asemenea, ceea ce iese in evidenta, este conflictul. Pe de o parte Anamaria vorbeste despre pasiune, devorare, iar pe de alta parte de constiinta, de repercursiuni sociale.
Este o evidenta a conflictelor care exista intre aceste doua instante – una afectiva, emotionala si una care se subordoneaza altor criterii decat cel afectiv – constiinta raportata la un criteriu moral (probabil), criteriile de organizare ale vietii sociale.
V-as propune sa ne gandim impreuna la o alta parte din mesaj intrucat despre aspectul conflictual am vorbit saptamana trecuta. Dar pentru a intelege fenomenul, Anamaria ne spune ca "depinde de gradul de educatie, nesimtire, egoism al fiecarei persoane":
- Educatie. Ce am putea intelege aici prin educatie? In mod sigur nu cultura, nu faptul de a cunoaste capitala statului Chile sau cum se scoate radacina patrata. Eu cred ca Anamaria se refera mai curand la capacitatea unei persoane de a se intelege pe sine si pe celalalt. Este foarte probabil ca aceasta capacitate sa fie direct proportionala cu gradul de scolarizare, dar nu este obligatoriu. Este adevarat ca majoritatea covarsitoarea a persoaneloe care parcurg o psihoterapie au studii superioare. Acest lucru nu exclude pe ceilalti, dar tine de capacitatea de a intelege un proces si un fenomen, de distinctie intre ceva interior si ceva exterior. Cu alte cuvinte este posibil ca o persoana educata sa inteleaga mai bine o asemenea situatie si anume conflictualitatea proprie si a grupului creat.
- Nesimtire. Nu stiu ce a avut in minte Anamaria cand a scris acest cuvant dar am sa il iau exact in forma in care este scris. Ne-simtire. Adica o absenta a simtirii. Aceasta nu presupune ca o persoana ar fi lipsita de simtire ci nu are acces la aceasta simtire. Acest lucru ar putea sa fie pus pe seama unei stari mai curand rationale. Aflata intr-o situatie de "trei" probabil ca ar face abstractie de propriile sale trairi si s-ar centra pe unele interese proprii, rationale. Dar acest lucru nu exclude lumea sa afectiva. Psihoterapia ei ar fi tot centrata pe ceea ce simte ea si pe modul ei de a privi lucrurile.
- Egoism. Cand vorbim despre egoism, parca exista si o alta parte – altruism. Adica o centrare pe sine si pe celalalt. In mod obisnuit aceastea nu se opun si sunt destul de simple. Cu o conditie – ca aceste conflicte intre interesele proprii si ale celorlalti sa nu fie refulate, interzise, considerate ca nu ar exista. Atunci cand o persoana parcurge o terapie care functioneaza, aceasta problema a "egoismului – altruismului" nu mai exista, este o situatie fireasca in care are loc si propria persoana si celalalt. Egoism inseamna si grija pentru sine. Altruism inseamna si grija pentru celalalt. Ele nu se gasesc in conflict decat atunci cand sunt exagerate. In situatia de la care am plecat – menage a trois, vorbim despre o pozitie simpla – se poate intelege ceea ce se intampla cu celalalt si cu propria persoana. Iar aceasta inseamna in primul rand o distinctie intre propria persoana si celalalt.
Sunt trei criterii importante pe care Anamaria le remarca prin care putem intelege acest gen de situatii. Ele merita, dupa parerea mea, sa fie pastrate. Ce parere aveti?
Psihoterapeut Claudiu Ganciu
[email protected]
www.centrupsihologie.ro
0722 453 906