Impartaseste cu noi intamplarea prin care Cif ti-a transformat curatenia intr-o poveste frumoasa si pregateste-ti bagajele pentru Castelul de Gheata.
Andreea
Era o zi insorita, pasarile ciripeau si... oh, ca sa fiu sincera, ploua de cateva ore incontinuu, iar pasarile nu se auzeau cantand decat in desenele la care se uita baietelul meu. Peisajul gri de dincolo de geam ma molesea total, asa ca am hotarat sa las macar pentru o zi treburile la o parte si sa ma intind in pat. Programul de lenevire se extindea cat ai clipi. Si cum clipitul mi se parea o actiune care necesita mult efort, am adormit.
Peste ceva timp am simtit lovituri puternice in ceafa si o melodie zgomotoasa care-mi canta in urechi. Nimeni altcineva decat copilasul meu scump care incerca sa ma anunte ca-mi suna telefonul. Am raspuns cat mai repede, de dragul unui moment de liniste. O liniste scurta, ce-i drept, caci jumatate din familia sotului isi anunta sosirea in cateva zeci de minute. Si cum jumatate din familia lui este echivalentul a 6 familii din blocul nostru, am simtit ca-mi pica tavanul in cap si as fi dat orice sa simt mai degraba loviturile in ceafa de adineauri.
M-am ridicat fulger (apropo de asemenea termeni), ploaia incetase, dar reusisem sa dorm pana cand se inserase. O veste buna insa, asta insemna ca sotul trebuie sa soseasca, sper eu inaintea rudelor. Casa arata mai rau ca niciodata, de parca in urma cu cateva minute se disputase un meci de wrestling cu o singura regula: fiecare sa arunce cu ce apuca! M-am impartit in 5 bucati egale, cate una pentru fiecare camera si am strans cat de multe lucruri am putut si am sters praful, am aranjat totul la locul lui. Si cand in sfarsit am terminat, mi-am dat seama ca lipsea ceva. Nu, toate cele 5 bucati erau la locul lor, dar lipsea baietelul meu. Proabil l-am inlaturat din calea mea cu disperarea cu care ma miscam. (Si brusc imi imaginez o razboinica cu o sabie in mana, inlaturand tot ce-i sta in cale. Bufff) Ma striga. E in bucatarie. Ma duc acolo. Il vad. Cu niste carioci in mana. Peretii aratau fabulos, fantastic, colorati, minunat... de mazgaliti.
Simt ca cedez. Ma asez pe scaun si ma uit in gol pe faianta pictata. Imi cobor privirea si vad sticla de Cif Ultra White in colt. "White"- asa erau si peretii bucatariei acum cateva minute. Ma ridic si decid sa salvez totul in ultima secunda. Folosesc Cif Ultra White si observ multumita ca nu trebuie sa frec ca o maniaca suprafa faiantei, caci totul devine alb cu usurinta. Ma uit in stanga, in dreapta si in spate sa vad unde s-a ascuns Harry Potter. Misiune indeplinita in mai putin de 10 minute.
Toc-toc. La fix. Ma ridic si deschid usa. Uh, sotul meu. Hai ca poate am timp si de o aranjare delicata. Putintel machiaj, o rochita decenta. Pana atunci imi conduc sotul inauntru, sperand sa vada in ce situatie buna se afla casa si sa aud cateva laude. In schimb ma intreaba "Da' de ce-i asa curat?". Ii explic, ca poate omu` nu stie. Mai apoi, imi pica pentru a doua oara tavanul in cap: rudele l-au sunat de fapt pe el, sa-l anunte ca nu mai vin in seara asta, din cauza vremii instabile.
Povestea mea tot are happy-end, caci in seara respectiva am adormit nici eu nu stiu cum, iar a doua zi nu a mai trebuit sa depun efort pentru intampinarea rudelor. Deci, da, asta inseamna ca vremea din ziua urmatoare a fost buna si suficient de stabila.
Tender Carmen Marilena
Ieri m-am trezit cu noaptea-n cap sa ma pregatesc pentru vizita socrilor. Am lustruit toata casa, am pregatit masa, am parfumat fiecare camera, am pus carpeta noua in living, care trebuie sa recunosc, arata grozav pe gresia cea alba, si m-am aranjat special sa imi primesc musafirii. Mai aveam o ora la dispozitie asa ca m-am hotarat sa-mi pregatesc o cafea si sa-mi iau o briosa cu crema, sa nu adorm vorbind cu soacra.
Mi-am luat ceasca de cafea cu brioasa si m-am indreptat spre televizor. Cu privirea furata de stralucirea din jur insa, am uitat de carpeta, m-am impiedicat si am scapat tava exact pe gresia mea alba, la care am "lucrat" intens special pentru socrii mei.
Panica! Ce sa fac? Timpul era contra mea, simteam cum se scurge ca gandul... dar.. Evrika! Imi amintesc de o reclama draguta de la Tv. Ce zicea in ea? Pai ca o printesa isteata a descoperit un produs super eficient de curatat murdaria! De ce sa nu fiu si eu acea printesa? Cobor repede la magazinul din cartier, care spre bucuria mea avea CIF ULTRA WHITE si ma pun pe treaba! Total surprinsa de puterea sa de curatare, ma declar multumita! Wow! Am scapat de problema si unde mai pui ca mi pot savura in liniste si cafeaua inca fierbinte! Happy end.
Pop Carmen Daniela
Povestea mea este cea a tuturor mamicilor care incearca sa ingrijeasca si sa se ocupe de un copil de 1 an si jumatate care rastoarna tot si arunca pe unde are chef ce vrea el. Suntem la varsta la care suntem curiosi si punem mana pe tot si chiar si pe pereti.
Incerc sa tin casa in ordine sa ma ocup de cel mic si sa mai fac si de mancare cat mai des/sanatos si proaspat. Asa ca din cand in cand cate o ora sau doua mai incerc si eu sa fac curat. Problema e ca am tot curatat cu tot felul de produse si in timp materialul dintre placile de faianta nu mai are culoarea alba sau crem ci gri de la praf, aburi, mizerie si chiar ma gandeam sa o scot si sa pun o alta culoare mai putin sensibila in bucatarie dar cu Cif Ultra White chiar de prima data s-a vazut diferenta.
Am invatat un lucru bun in acea zi si de atunci il folosesc chiar de fiecare data. Acum pentru baie si bucatarie am gasit solutia Cif Ultra White. Nu cred in povesti dar Cif Ultra White este foarte bun si nu e nevoie de frecat cu perii sau bureti de sarma.