Este dictata oare de asteptarile prea mari pe care le avem de la viitor, ori de mediul in care am crescut sau de oamenii care ne inconjoara? Ori, mai degraba, este vorba pur si simplu de teama de tine insuti?
Incercam sa tinem pasul cu schimbarile din jurul nostru, sa ne impacam cu trecutul, sa facem fata prezentului si sa fim pregatiti pentru viitor, dar uitam de noi, de valorile noastre. In goana dupa idealuri uitam esentialul... uitam de indemnul lui Socrate, care, in trecut, cand nu stiam nimic, ni se parea atat de simplu de urmat. Cunoaste-te pe tine insuti! Ce poate fi mai greu de atat?
Ne e usor sa ne finalizam studiile, sa respectam deadline-uri, sa ne ajutam semenii, sa fim morali, sa facem totul cum trebuie. Pe cat de usor ne e sa facem toate aceste lucruri,pe atat de greu ne e sa ne cunoastem pe noi insine... Sa avem rabdare, sa ne iertam, sa ne acceptam, sa ne autoevaluam, sa ne iubim, sa ne intelegem - sa ne CUNOASTEM.
Si pentru ca ne este atat de greu, trebuie sa invatam sa ne oferim timp. Timp pe care sa il petrecem cu noi insine, in liniste. Avem timp sa vorbim, sa socializam, sa scriem, sa citim, sa ajutam, sa ne rugam, sa speram, sa petrecem, sa ne bucuram de micile vicii de zi cu zi... avem timp chiar si sa il pierdem aiurea, prin baruri, prin cafenele, fara un scop precis si fara satisfactii.
Ne lipseste insa timpul pentru autocunoastere. Si cum te poti iubi daca nu te cunosti? Si poti avea oare incredere in tine daca nu te cunosti? In cine sa ai incredere daca nu stii cine esti? Si stim prea bine, inca din copilarie, ca nu e bine sa ai incredere in straini, asa ca te intreb acum: tu iti oferi timp... ?