De mici fetele se viseaza printese, iar pe masura ce cresc isi imagineaza cum vor arata in rochie de mireasa. Astazi vom aborda un subiect sensibil atat pentru femei cat si pentru barbati. Verighetele, acele mici obiecte care leaga simbolic doi oameni pentru o viata. Acestea semnifica pasirea pe drumul casniciei, al familiei. Verighetele sunt de fapt un set de inele pe care mirii le iau cu ei atunci cand merg la biserica pentru a-si uni destinele in fata lui Dumnezeu. Ele sunt de fapt cunoscute drept simbolul casniciei.
Cu siguranta nimeni nu s-a intrebat niciodata de unde provin verighetele. Ei bine, istoria acestor simboluri ale dragostei dateaza inca de pe vremea Egiptului Antic si trebuie sa stim faptul ca primele verighete nu au fost confectionate din metal. Acestea erau create din plante rasucite. Forma rotunda nu este una aleatoriu aleasa, intrucat cercul reprezenta de fapt eternitatea, asa cum este de fapt timpul, fara inceput si fara sfarsit, sau forma lunii si a soarelui.
In vremurile acelea verighetele erau purtate pe al treilea deget de la mana stanga, pentru ca se credea ca pe acolo trecea vena care ducea direct la inima. Dat fiind ca erau confectionate dintr-un material usor deteriorabil, verighetele egiptenilor se rupeau destul de repede, rar tinand mai mult de un an. Astfel, materialul din care erau create a fost inlocuit treptat.
Mai intai s-a folosit canepa, iar apoi pielea, oasele si fildesul. Treptat au descoperit proprietatile metalelor, reusind ca in cele din urma sa creeze verighetele cu cupru si bronz. Si aici a intervenit o problema, verighetele rugineau treptat, dar grijile au disparut atunci cand s-a inceput realizarea verighetelor din aur si argint. Cine avea o stare materiala buna isi permitea sa aplice pe verighete si pietre pretioase.
Mai pretios decat argintul, aurul a castigat teren si a ajuns la mare cautare pentru verighete, in timp ce argintul era ales pentru inelele de logodna. O superstitie lansata a fost ca daca verighetele nu erau din aur, mirii aveau ghinion in casatorie. Cine nu isi permitea aur, lua cu imprumut verighete pentru momentul ceremoniei si le inapoiau dupa terminare.
O alta superstitie este legata de masura verighetei: daca verigheta era prea larga, cuplul avea sa se destrame din cauza nepasarii, iar daca era prea stransa, cei doi se desparteau din cauza geloziei. Desi astazi poarta verigheta atat femeile, cat si barbatii, pana in secolul al XII-lea, purtau doar femeile. In semn de amintire pentru sotiile care ii asteptau acasa, barbatii au inceput sa poarte si ei verighete inca din al doilea Razboi Mondial.
Istoria primelor verighete / Erau purtate pe al treilea deget de la mana stanga
Citeste si:
I-a murit sotul la 2 luni dupa nunta - Iata cum si-a luat la revedere!
4 tendinte de toamna pentru nunti de poveste
Manichiura metalica pentru ziua nuntii tale: Cele mai inedite modele