Cercetătorii au descoperit că dacă te uiți la un film și începi să plângi, creierul începe de fapt să elibereze endorfine, acele chimicale ale fericirii, iar după ce treci la altă activitate te simți și mai bine. Într-un studiu, participanții chiar au simțit un efect asemănător unei anestezii după ce au urmărit un film emoționant și asemănător este și efectul resimțit după citirea unei cărți. Cu toate acestea, pentru a plânge când citești sau vezi ceva, parte din tragedia respectivă trebuie să existe deja în tine.
Așadar, dacă vrei să scrii o operă emoționantă, pentru ca cititorii tăi să nu se seimtă manipulați, trebuie să:
1. Personajele trebuie să fie inspirate din realitate, ca cititorii să se poată identifica cu ele. Acestea nu se pot dezvolta doar într-o direcție, ci trebuie să aibă mai multe personalități și puncte de vedere. În acest sens, te va ajuta dacă sunt personaje pozitive, deși oamenii se pot identifica și cu personajele negative, dacă acestea sunt descrise cum trebuie.
2. Momentele de bucurie trebuie să le contrabalanseze pe cele de tristețe, modernul să se îmbine cu clasicul și personajele norocoase să mai aibă parte și de ghinioane, pentru ca totul să pară real. În plus, tragedia se poate îmbina cu comedia, pentru că astfel momentele magice iau cititorul prin surprindere.
3. Acuratețea poveștii face oamenii să relaționeze mai bine cu tot ce ai scris, deci dacă poți să te inspiri din realitate și să povestești totul cât mai în detaliu ar fi foarte bine. Oferă veridicitate poveștii și aceasta va deveni mai sensibilizantă.
4. O abatere de la firul poveștii reprezintă elementul șoc, care te ajută să storci lacrimi de la cititorii tăi. De exemplu, dacă știi că un personaj este bolnav și va muri, atunci impactul va fi mai mic, dar dacă cineva moare brusc, atunci ți se rupe sufletul.
5. Pe cât de tentant ar fi, evită clișeele sentimentale, cum ar fi jucăria unui copil uitată undeva de familia care fuge din calea dezastrului sau cutia de bomboane oferită pe post de cadou de Ziua Îndrăgostiților. Totul trebuie să pară nou, nemaiscris, nemaivăzut, nemaiauzit, pentru a stoarce reacții autentice.
6. Cu cât mai multe detalii oferi în scenele tragice, cu atât mai puțin impact vor avea acestea. Dacă descrii reacțiile tuturor celor din cameră și cum ticăie ceasul atârnat de perete sau modelul covorului, nu rezolvi nimic. În schimb, trebuie să găsești acel detaliu care subliniază gravitatea evenimentelor.
7. Gândește-te la ceea ce te face pe tine să plângi, dar ține cont de publicul tău țintă, deoarece fiecare persoană este emoționată de altceva. Pentru unii poate fi vorba despre o femeie infertilă care are grijă de nepoții ei, după ce părinții acestora au murit, pentru altcineva poate fi vorba despre un bătrân care se îmbolnăvește de Alzheimer, dar care nu-și uită niciodată câinele din copilărie, deși acesta a dispărut de mult. Ca și autor, dacă te apucă plânsul în timp ce scrii o scenă, acesta este, de obicei, un semn bun.
Cariera în timpul pandemiei - Ce să NU faci când lucrezi de acasă
9 sfaturi pentru scriitorii debutanți
