Ar trebui să filtrezi însă mai bine informaţiile primite din filmele artistice, pentru că deşi tendinţele actuale sunt să se angajeze consultanţi din domeniile de specialitate, acest lucru rezultă de multe ori doar într-o strategie de publicitate.
1 The Martian
În film: Pe marte, furtunile sunt atât de puternice încât eroii leşină sau naufragiază pe planetă.
În realitate: O furtună de nisip pe Marte abia dacă ar mişca un fir de păr. unt într-adevăr furtuni pe acolo, dar densitatea atmosfereai marţiene este foarte mică (1 la 200 în comparaţie cu Pământul). Andy Weir, autorul bestselerului cu acelaşi nume, a recunoscut că a adăugat acest fals în mod intenţionat, pentru un efect mai dramatic.
În film: Matt Damon merge pe Marte cu mare uşurinţă.
În realitate: Ar fi sărit la fiecare pas, precum primii oameni pe lună, doar că un pic mai jos. Chiar dacă gravitatea de pe Marte este mai mare decât cea a Lunii, este uc mult mai slabă decât cea de pe Pamânt.
2. Intrerstellar
În film: McConaughey pică într-o gaură eagră şi iese teafăr şi nevătămat.
În realitate: Nu poţi supravieţui sau scăpa dintr-o gaură neagră. Câmpul gravitaţional al unei găuri negre este extrem de puternic. Orice obiect care intră într-una este întins la maxim.
În film: Universul este plin de tuneluri spaţiu-timp care pot fi folosite pentru a călători într-o clipită la mari dimensiuni.
În realitate: În timp ce existenţa găurilor negre a fost deja dovedită, cercetătorii nu se pot exprima în privinţa acestor tuneluri. Ele reprezintă doar o ipoteză în Teoria Generală a Relativităţii.
3. Prometheus
În film: După ce au aflat că atmosfera planetei extraterestre conţine oxigen, toţi membrii echipajului şi-au scos căştile de protecţie.
În realitate: Nici un explorator spaţial deştept nu ar face asta. Microorganismele prezente pe o planetă străină ar putea să te omoare pe loc, fără ca sistemul tău imunitar să poată face ceva.
4. Lucy
În film: Folosirea la capacitate maximă a părţii latente a creierului te transformă într-un super om.
În realitate: Este un mit teoria conform căreia folosim doar 10% din capacitatea creierului. Oamenii de ştiinţă au demonstrat că îl folosim pe tot, doar că nu în acelaşi timp. Dacă anumite părţi ar fi rămas nefolosite de la naştere, atunci ele s-ar if uscat oricum şi nimeni n-ar fi observat diferenţa.
5. Armageddon
În film: Bruce Willis şi echipa lui au distrus un asteroid de mărimea Texas-ului (268581 mp) cu o bombă de capacitatea 100 MT.
În realitate: Băieţii ar fi avut nevoie de 70-80 asemnea bombe. De altfel, filmul este destul de faimos datorită contradicţiilor sale cu ştiinţa, de exemplu, pe un asteroid n-ar trebui să fie gravitaţie, cu toate acestea, echipa merge pe suprafaţa lui.
6. Angels and Demons
În film: Cine ţine în mână doar 0.000566990463 kg de antimaterie poate face să sară în aer o zonă de mărimea Vaticanului.
În realitate: Este imposibil să creezi destulă antimaterie încât să fac iceva să explodeze. Toata antimateria produsă deja în laboratoare ar face cu greu să se aprindă un bec. De asemenea, este imposibil de transportat, întrucât acest procedeu ar necesita o cantitate inimaginabilă de energie. Complotul cu bomba din antimaterie, descris în cartea lui Dan Brown, a cauzat atâta panică încât CERN (European Organization for Nuclear Research) a trebuit să creeze o pagină specială pe site-ul său. în care să explice şi să demonteze teoria.
7. The Day After Tomorow
În film: Din cauza încălzirii globale, aerul super rece, cu o temperatură de -66 grade Celsius a coborât din atmosferă şi a îngheţat pe loc oamenii.
În realitate: Temperatura aerului din atmosfera superioară este între -9 şi -39 de grade Celsius. Chiar dacă acesta ar reuşi să coboare cumva pe Pământ, s-ar încălzi până ar ajunge aici.
8. Gravity
În film: Un satelit care se dezintegrează în imediata apropiere a Pământului face daune imense altor obiecte construite de om în spaţiu.
În realitate: Un asemenea eveniment este puţin probabil să se petreacă din moment ce toate obiectele spaţiale zboară la diferite altitudini, la distanţe foarte mari unul de celălalt. Acest lucru se face tocmai pentru a evita o reacţie în lanţ de distrugere, denumită sindromul Kessler.
În film: După o ieşire în spaţiu, Sandra Bullock îşi scoate costumul spaţial şi rămâne în pantaloni scurţi şi tricou.
În realitate: Sub costumul de astronaut se poartă haine speciale, menite să colecteze deşeurile şi să faciliteze transferul de căldură. Fără un asemenea costum de protecţie, există riscul de leşin din cauza căldurii. De asemenea, pregătirile pentru ieşirile în spaţiu durează câteva ore deci este imposibil doar să tragi de un fermoar dacă ai nevoie la toaletă de exemplu.
9. Arrival
În film: Lingviştii sunt fluenţi în mai multe limbi.
În realitate: Lingviştii nu sunt poligloţi. Să fii lingvist înseamnă să studiezi în profunzime structura unei limbi străine. Unii lingvişti vorbesc într-adevăr mai multe limbi, dar alţii stiu foarte bine doar una.