Acneea infantilă reprezintă așadar o afecțiune rară, mult mai puțin întâlnită decât acneea nou-născutului, și apare de obicei la sugari în vârstă de 3 luni-până la 12 luni, în medie în jurul vârstei de 9 luni. De cele mai multe ori se remite spontan în câteva luni – până la doi ani, dar poate persistă până la 5 ani sau se poate continua cu acneea juvenilă.
Cauzele acneei infantile
Patogenia acestei afecțiuni este puțin cunoscută, dar se recomanda evaluarea concomitentă a parametrilor de creștere a sugarului/copilului mic, în vederea detectării unei eventuale cauze de hiperandrogenism, adică a unei surse care să producă nivele crescute de hormoni androgeni. Aceasta deoarece gonadele și suprarenalele copiilor între 1 și 7 ani secretă în mod normal cantități mici de hormoni.
Foarte rar acneea infantilă se asociază cu alte manifestări de hiperandrogenism, cum ar fi hirsutismul (pilozitate excesivă în zonele în care aceasta nu apare în mod normal) sau închiderea prematură a epifizelor osoase, chiar semne de pubertate precoce, spre exemplu creșterea masei musculare, mărirea clitorisului/penisului/testiculelor, dezvoltarea sânilor la fete, chiar apariția unui miros axilar neplăcut.
Din nou, foarte rar s-au detectat nivele crescute de testosteron plasmatic, LH (hormon luteinizant) sau FSH (hormon foliculostimulant) – aceste nivele hormonale mai ridicate au în general sursă adrenala la fete și adrenala/testiculară la băieți, ele fiind de cele mai multe ori tranzitorii.
Uneori există și un istoric familial de acnee severă, vorbind astfel de o componentă genetică. Extrem de rar s-a diagnosticat o tumoră virilizantă (benignă sau malignă) sau hiperplazie adrenala congenitală, ca și cauze de hiperandrogenism.
De aceea, nu se indică investigații hormonale de rutină la sugarii cu acnee infantilă care au un ritm de creștere normal și nu prezintă nici o altă anomalie/modificare de creștere. Pe de altă parte, aceste investigații vor fi recomandate la copiii între 2 și 7 ani care dezvoltă spontan leziuni acneice.
Este de luat în considerare și pseudo-pubertatea precoce, postmedicamentoasa sau ca urmare a contactului apropiat cu un adult ce urmează tratamente virilizante topice sau sistemice.
Cum se manifestă acneea infantilă
Această afecțiune apare mai frecvent la băieți, dezvoltându-se mai ales multiple comedoane la nivelul obrajilor, rareori la nivelul altor zone ale feței, gâtului, pieptului sau spatelui superior. Ulterior pot apărea leziuni inflamatorii la același nivel – papule, pustule-dar și noduli profunzi ce pot lăsa cicatrici după vindecare. Mult mai rar s-au descris forme severe de acnee conglobata.
Tratamentul acestei afecțiuni
Majoritatea specialiștilor consideră ca fiind importantă tratarea acneei infantile, în special a celei inflamatorii, în scopul prevenirii apariției ulterioare a cicatricilor. Durata acneei infantile este în general direct proporțională cu severitatea ei. Prin urmare, tratamentul acneei infantile va fi ceva mai agresiv comparativ cu cel aplicat la nou-născuți: antibiotice topice, benzoil peroxid, dar și retinoizi topici. Este important tratamentul sistemic în cazul formelor inflamatorii moderate și severe-cu antibiotice orale sau chiar cu Isotretinoin oral, în special pentru acneea cu noduli/plăci inflamatorii profunde în scopul prevenirii formării unor cicatrici desfigurante. De asemenea, este important ca tratamentul sistemic să fie continuat până la remisiunea leziunilor inflamatorii. Planul de tratament va fi stabilit însă, după caz, împreună cu medicul specialist.
Unii copii cu acnee infantilă pot dezvolta acnee severă uneori în adolescență.
Material realizat cu sprijinul Dr. Mihaela Iulia Mihaescu, medic specialist dermatolog la Aberdeen Royal Infirmary (UK) şi colaborator al Clinicii Hebra din Bucureşti.