De mulți ani, nutriționiștii recomandă să fie preferate uleiurile vegetale, pe baza observațiilor care au arătat că acestea fac să scadă colesterolul și că sunt bune pentru inimă.
Dar această ipoteză a fost contestată în revista medicală "British Medical Journal" (BMJ), care a publicat miercuri un studiu al unei echipe americane de cercetători. Această echipă a reluat un studiu vechi "randomizat" asupra acestui subiect, efectuat în Minnesota (SUA) între 1968 și 1973, dar ale cărui rezultate nu fuseseră făcute publice integral.
În studiile "randomizate", participanții sunt repartizați în mod aleator în grupul supus experimentului și în cel rămas în afara lui, considerat de control. În schimb, în studiile observaționale, cercetătorii observă pur și simplu o populație fără să intervină.
Prin comparație, din aproape 10.000 de persoane, dintre care jumătate primise o alimentație incluzând grăsimi saturate (carne, unt, smântână) și cealaltă jumătate, uleiuri vegetale bogate în acid linoleic (omega 6), cum ar fi ulei de porumb sau de floarea-soarelui, cercetătorii americani au observat o scădere a nivelului colesterolului de aproximativ 13 la sută, dar nici o reducere a bolilor cardiovasculare sau a mortalității, indiferent de cauze.
Ei au constatat că, dimpotrivă, cu cât consumul de uleiuri vegetale a fost mai mare și cu cât scădea nivelul de colesterol, cu atât creștea riscul mortalității (cu 22 la sută de fiecare dată când colesterolul a scăzut cu 30 mg/dl).
Făcând comparația cu datele nepublicate din alte studii randomizate, printre care unul realizat la Sydney între anii 1966 și 1973, cercetătorii au descoperit rezultate similare. "Datele existente din studii randomizate arată că înlocuirea grăsimilor saturate cu uleiuri vegetale reduce nivelul colesterolului, dar nu și numărul deceselor cardiovasculare sau de altă natură", au spus ei.
Printre ipotezele avansate, cercetătorii citează fenomenele de "oxidare", care ar putea crește riscul cardiac, chiar și atunci când rata de colesterol "rău" (LDL) scade. Această oxidare poate fi mai mare la anumite categorii de populație, cum ar fi fumători, marii consumatori de alcool sau persoanele în vârstă.
Mai mulți experți au reacționat la publicarea studiului, subliniind necesitatea unor cercetări suplimentare cu privire la impactul unei reduceri a grăsimilor saturate asupra riscului cardiovascular.
Profesorul Frank Sachs din Boston a estimat că studiul american "nu este fiabil", în măsura în care experimentul a durat în medie ceva mai mult de un an, în timp ce "este nevoie de cel puțin doi ani pentru ca un tratament care are drept scop reducerea colesterolului să aibă efect asupra bolilor cardiovasculare".
În așteptarea unor rezultate mai concludente, profesorul Jeremy Pearson de la "British Heart Foundation" recomandă o "dietă echilibrată, bogată în fructe, legume și cereale integrale pentru a avea o inimă sănătoasă", mai notează AFP.