Geneticianul Steve Horvath a condus o echipă de 65 de cercetători din şapte state pentru a înregistra modificări ale ADN-ului uman, legate de îmbătrinire, astfel încât să poată calcula vârsta biologică şi estima durata de viaţa a individului.
Potrivit cercetării, o vârsta biologică înaintată - indiferent de vârsta cronologică - prevesteşte constant un deces prematur.
Rezultatele studiului au fost publicate în ediţia curentă a jurnalului Aging.
"Cercetarea noastră dezvăluie indicii valoroase cu privire la ceea ce cauzează îmbătrânirea individului, marcând un prim pas către dezvoltarea unor metode orientate către încetinirea procesului", a explicat Horvath, profesor de genetică umană şi biostatică de la David Geffen School of Medicine din cadrul UCLA şi Fielding School of Public Health.
Aplicând o gamă largă de metode moleculare, inclusiv a unui ceas epigenetic dezvoltat de Horvath în urmă cu trei ani, cercetătorii au măsurat rata de îmbătrânire a fiecăruia dintre cei 13.000 de subiecţi din Statele Unite şi Europa. Ceasul calculează îmbătrânirea sângelui şi a altor ţesuturi urmărind metilaţia, proces natural care alterează chimic ADN-ul odată cu trecerea timpului. Comparând vârsta cronologică şi vârsta biologică a sângelui, cercetătorii au folosit ceasul pentru a prezice speranţa de viaţă a fiecărui subiect în parte.
"Am fost uimiţi să constatăm că acest ceas epigenetic a fost capabil să prezică speranţa de viaţă a caucazienilor, hispanicilor şi afro-americanilor. Acest lucru a fost valabil şi după adăugarea factorilor de risc tradiţionali precum vârsta, genul, viciile, indicele de masă corporală, istoricul medical şi nu numai", a explicat Brian Chen, unul dintre autorii studiului, de la National Institute on Aging.
Constatările nu au fost, însă, de bun augur pentru toţi cei vizaţi.
"Am descoperit că 5% din populaţie îmbătrâneşte cu o rată biologică mai rapidă, rezultând într-o speranţă de viaţă mai mică. Îmbătrânirea accelerată sporeşte şansa de deces a acestor adulţi cu 50%, indiferent de vârsta la care se află", a explicat Horvath.
Descoperirile preliminare explică de ce unii indivizi mor prematur, în ciuda faptului că au o dietă sănătoasă, fac mişcare regulat, beau alcool cu moderaţie şi nu fumează. "Deşi un stil de viaţă sănătos poate ajuta la creşterea speranţei de viaţă, procesul înnăscut de îmbătrânire previne şansele de a evita decesul la nesfârşit. Cu toate acestea, factori de risc precum fumatul, diabetul şi tensiunea crescută sunt mai puternici în cazul predicţiei mortalităţii, comparativ cu rata de îmbătrânire epigenetică a individului."