Adller susținea că primul născut, al doilea, ultimul născut precum și copilul singur la părinți sunt definiți de anumite particularități:
Primul născut (cel mai mare) – potrivit teoriei lui Adler, primul născut are tendința de a fi mai conservator. De asemenea, acesta are abilități de lider și ia, de regulă, inițiativa. Pentru că se ocupă de frații mai mici, primii născuți devin, de regulă, părinți tineri.
Al doilea copil (mijlociu) – pentru că fratele mai mare a impus deja un ritm în care se fac lucrurile, al doilea născut vrea, în permanență, să fie mai bun decât el și să se impună. Așadar, copilul mijlociu este foarte ambițios, poate chiar perfecționist. Rareori copilul mijlociu este egoist.
Ultimul născut (cel mai mic) – pentru că primește multă atenție de la părinți, dar și de la frații mai mari, ultimul născut are tendința de a dezvolta o personalitate dependent. Ultimul născut este foarte motivate să se afirme în familie așa că are șansele cele mai mari să devină un om de succes pe plan profesional. Sociabili, dar totodată iresponsabili, ultimii născuți susțin că își doresc independența, dar nu știu ce să facă pentru a o obține.
Copilul singur la părinți – fără frați cu care să se simtă în competiție, copilul singur la părinți are tendința de a își privi tatăl ca pe un rival. Pentru că este protejat și răsfățat de către părinții săi, copilul singur la părinți are pretenția ca toți cei din jur să îl ocrotească. Copiii singuri la părinți devin perfecționiști și, de cele mai multe ori, își îndeplinesc țelurile indiferent de cât de greu le-ar fi.
Cum iti dai seama dacă te MINTE în 5 SECUNDE
Limbajul trupului: 15 trucuri care te fac plăcută în orice situaţie
