Probabil ai văzut şi tu sute sau mii de fotografii cu mâncare (alături hashtag-ul #cleaneating), perfecte şi editate în diverse programe. Aceste imagini ţi-au inundat feed-ul de pe reţelele sociale, mai ales că erau pline de ingrediente colorate, frumos aşezate, stilizate şi fotografiate astfel încât să te ispitească şi, în acelaşi timp, să te facă geloasă.
Când vine vorba de o alimentaţie curată, termenul pare să se schimbe de la o zi la alta, în funcţie de cine vorbeşte şi de cine "influenţează" masele. Dar doar pentru că ne acoperim mâncarea cu ulei de cocos sau stăm departe de carbohidraţi, asta nu înseamnă că mâncăm 100% curat.
Anthia Koullouros, un medic naturist din Sydney, crede că dezvoltarea Instagram-ului a avut, de fapt, ca rezultat schimbarea percepţiei noastre despre mâncare, ba chiar înrăutăţind această percepţie.
"Deşi există o mulţime de produse alimentare inedite pe piaţă, din păcate, din cauza social media, mâncarea a devenit ceva 'la modă' şi un canal pentru a obţine notorietate şi faimă - modul în care este aranjată, decorată, stilizată contează acum mai mult decât ingredientele folosite pentru acea mâncare, cum a fost preparată sau de unde provine ea", spune Anthia Koullouros, citată de stuff.co.nz.
Acum fii sinceră şi gândeşte-te la ceea ce urmează. De fiecare dată când ai postat o fotografie artistică în care apare un anumit preparat culinar, chiar înainte de a-l mânca, te-ai întrebat dacă postezi imaginea pentru că este "la modă" sau pentru că este un "combustibil" de care corpul tău are nevoie?
Anthia Koullouros spune că, deşi, în mod tradiţional, accentul mâncării se punea pe scăderea în greutate, acum accentul este condus de intenţii estetice. Cu alte cuvinte, mâncarea şi-a pierdut unul dintre cele mai fundamentale aspecte.
Mâncarea este acum în centrul atenţiei, iar preparatele sunt puse în evidenţă cu ajutorul culorilor, ingredientelor şi modului de prezentare. Castroanele sau bolurile cu smoothie-uri sunt pline cu ingrediente care par că dau pe afară, care sunt scumpe şi greu de obţinut, iar reţetele necesită prea mult timp pentru preparare, spune Anthia Koullouros.
Medicul naturist spune că, mâncând în acest fel în fiecare zi, nu vom reuşi să îi oferim corpului nostru elementele nutritive de care are nevoie. Nu este o dietă echilibrată, ci mai degrabă un mod de a te trata şi de a te răsfăţa pe tine cu alimente dulci, frumoase, care păcălesc şi încântă ochiul.
Anthia Koullouros numeşte acest nou tip de alimentaţie "Dieta selfie" - adică în loc să mâncăm din consideraţie pentru corpul nostru, mâncarea s-a transformat în ceva pentru satisfacerea personală.
Şi, din păcate, "Dieta selfie" ne-a orbit. În loc să ştim ce fel de alimente intră în corpul nostru, ajungem să luăm brandurile şi etichetele ca atare şi să credem tot ceea ce ni se "vinde" într-un ambalaj frumos.
"Uneori, anumite alimente nu tocmai bune sunt prezentate cu uşurinţă ca fiind 'mâncare sănătoasă'. Deserturile şi gustările sunt un exemplu esenţial - oamenii cred că este în regulă dacă acestea sunt alternative la zahăr, produse lactate sau gluten. Dar zahărul rămâne zahăr - indiferent dacă vine sub forma unor fructe proaspete sau uscate, sub formă de miere sau alţi îndulcitori", spune Anthia Koullouros.
Nutriţionista Rachael Javes, citată de site-ul stuff.co.nz, crede de asemenea că în lupta pentru a atinge "idealul unei alimentaţii curate", oamenii au ajuns să aibă deficienţe la nivel nutriţional, pierzând astfel sursele vitale de energie.
"Dietele fade, precum dietele sărace în carbohidraţi, dietele axate pe raportul 5:2, curele bazate pe sucuri naturale şi chiar dietele vegane determină apariţia unor deficienţe nutriţionale care, în cele din urmă, pot duce o stare de sănătate mai proastă pe termen lung. Femeile trebuie să fie conştiente de alegerile alimentare pe care le fac şi trebuie să îşi adapteze dietele în funcţie de ciclul lor hormonal, întrucât nivelul de energie poate fi, de asemenea, afectat dacă aportul de mactronutrienţi (n.r. - lipide/grăsimi, proteine şi glucide/carbohidraţi) nu este unul echilibrat", spune Rachael Javes.
În schimb, experţii ne sugerează că ar trebui să ne întoarcem la elementele de bază ale dietei şi să nu cădem în capcana unei diete "selfie". Gândeşte-te la modul în care aranjezi alimentele şi preparatele pe farfurie - minus ambalajul frumos.
Nutriţioniştii sunt de acord cu un lucru şi spun că ar trebui să ne orientăm către ceea ce este mai natural. "O alimentaţie sau dietă curată este simplă - e important să mănânci cât mai aproape de ceea ce a "intenţionat" natura, mănâncă alimente proaspete, neprocesate şi ecologice. Uită de sucuri, de diete raw, paleo şi vegane - trebuie doar să faci lucrurile simple, de la zero", spune nutriţionista Rachael Javes.
Instagram-ul poate fi o sursă de inspiraţie, dar în acelaşi timp, spun nutriţioniştii, îi poate face pe oameni să pună la îndoială propriile instincte când vine vorba de ceea ce ar trebui sau nu ar trebui să mănânce. O alimentaţie "curată" nu trebuie să fie un mod de viaţă strict sau rigid care implică excluderea unor grupe de alimente. Tu pur şi simplu trebuie să te concentrezi pe adoptarea unei diete care funcţionează pentru corpul tău.
Aşadar, renunţă la filtre, lasă Instagram-ul deoparte când mănânci şi concentrează-te pe alimente care îi oferă combustibilul necesar corpului tău.
Citeşte în continuare câteva reguli de top de la experţi, în ceea ce priveşte o alimentaţie curată şi alungă "dieta selfie" din viaţa ta.
1. Cumpără fructe şi legume ecologice sau bio
Acestea sunt alimente care nu conţin substanţe chimice şi care abundă în nutrienţi. Bio înseamnă, totodată, că acele organisme (fie că sunt fructe, fie că sunt legume) nu au fost modificate genetic.
2. Alege culori
Pentru a obţine toţi fitonutrienţii, trebuie să mănânci zilnic o gamă largă de alimente colorate, precum fructele de pădure, sfecla roşie, porumbul, conopida, varza, morcovii şi roşiile.
3. Fă-ţi plinul de "aliaţi" fermentaţi
Alimentele fermentate cum ar fi iaurtul şi chefirul susţin în mod natural sănătatea sistemului tău digestiv. Să nu uităm că sistemul nostru digestiv este responsabil de multe aspecte - de la dispoziţie, sistem imunitar şi până la faptul că ne poate face pielea să strălucească.
4. Cumpără carne de calitate
Nutriţioniştii ne sfătuiesc să mâncăm fructe de mare, dar şi carne de vită, miel, porc sau pui, cu o condiţie: să ştim că animalele de la care provine această carne au fost hrănite cu iarbă.
Explicaţia: aceste tipuri de carne sunt bogate în acizi graşi Omega-3 şi proteine (comparativ cu animalele care au fost hrănite cu cereale şi diverse grâne, care au o concentraţie mai mare de Omega 6, componentă care este mult mai inflamatoare), spune Anthia Koullouros.
5. Renunţă la alimentele procesate
Mănâncă pe cât posibil alimente care nu sunt procesate, chiar şi când vine vorba de fulgii de ovăz. Cu cât este mai procesat un aliment, cu atât mai scăzută va fi valoarea nutriţională.
6. Cunoaşte-ţi macronutrienţii
Încearcă să îţi dai seama ce funcţionează mai bine pentru tipul de corp pe care îl ai, prin găsirea unui echilibru în ceea ce priveşte macronutrienţii tăi - adică proteinele, grăsimile şi carbohidraţii. Unii oameni au o toleranţă mai ridicată la carbohidraţi, comparativ cu alţii.
Analizează cu atenţie corpul tău şi semnalele acestuia pentru a afla ce te ajută să îţi menţii senzaţia de saţietate pentru mai mult timp şi ce anume cauzează acea "cădere" pe care o înregistrezi la mijlocul după-amiezei, când te loveşte din nou foamea.
7. Mănâncă organe şi oase de la animale
Prin acestea ne referim la organe precum ficatul - acesta este extrem de dens când vine vorba de nutrienţi (atât timp cât ficatul provine de la un animal sănătos), şi oasele. Să nu uităm că din oase poţi prepara supe şi ciorbe diverse, extrem de hrănitoare.
8. Limitează consumul de nuci, seminţe şi cereale
Nutriţioniştii ne sfătuiesc să mâncăm cantităţi mai mici de nuci, seminţe, cereale şi fasole, dar în acelaşi timp să ne alimentăm mai mult cu fructe, legume, carne şi fructe de mare.
În general, nucile şi seminţele sunt alimente industrializate, care au fost expuse la modificări genetice, astfel că, atunci când le consumăm în stare crudă, acestea conţin substanţe chimice care pot contribui la anumite deficienţe. Aşa că, înainte de a le mânca, asigură-te că acestea sunt bine preparate prin diverse proceduri - înmuiere, germinare sau fermentare. Acestea le sporesc valoarea nutriţională şi le fac mai uşor de digerat.
9. Alege cerealele mai înţelept
Glutenul reprezintă o intoleranţă comună, care poate contribui la inflamarea din organism, la dureri, infecţii şi boli autoimune. Aşa că încearcă să limitezi pe cât posibil consumul de alimente cu gluten şi să mănânci orez sau pseudo-cereale precum quinoa, amaranth sau hrişcă.
10. Alege proteine din surse vegetale
Chia şi seminţele de dovleac sunt perfecte pentru a le adăuga la orice mic dejun sănătos sau la un preparat de la masa de prânz, deoarece sunt pline de proteine, grăsimi şi acizi graşi Omega-3.
11. Caută mai multe opţiuni pentru ulei
Uleiul de măsline extravirgin, presat la rece, este cel mai bun dintre toate pentru gătit - este bogat în antioxidanţi şi în acizi graşi mononesaturaţi. Uleiul de Macadamia este grozav pentru salate şi este extrem de bogat în grăsimi "bune" pentru sănătatea inimii.
Uleiul de avocado este o altă variantă care te protejează împotriva inflamaţiei şi cancerului, reduce concentraţia de zahăr din sânge şi sprijină sănătatea sistemului cardiovascular, digestiv şi a pielii.
În cele din urmă, uleiul de cocos este bogat în acid lauric, de aceea este antibacterian şi antiviral şi oferă un sprijin imens sistemului tău imunitar.