Potrivit unui studiu realizat de Universitatea de Medicina din Carolina de Nord si publicat in revista Nature Genetics, mamiferele utilizeaza maimult ADN-ul de la tata decat pe cel de la mama – procesul genetic care ne face ceea ce suntem.
Cercetarea are implicatii largi pentru studiul bolilor umane, mai ales atunci cand se utilizeaza modele de cercetare de mamifere. De exemplu, in studiile facute pe soareci de laborator, cu privire la boli, cercetatorii, de regula, nu iau in considerare daca expresia generica specifica provine de la mame sau tati. Dar, cercetarea UNC arata ca mostenirea unei mutatii are consecinte diferite asupra puilor, in functie de varianta genetica, care este mostenita de la mama sau de la tata.
„Aceasta este o cercetare exceptionala care deschide usa catre o noua zona de explorarea geneticii umane”, a declarat Fernando Pardo-Manuel de Villena, profesor de genetica si autor principal al studiului. „Am stiut ca exista 95 de gene care sunt supuse acestui efect de origine al parintelui. Se numesc gene imprimate, si ele pot juca un rol in boli, in functie de mutatia genetica venita de la tata sau de la mama. Acum am constat ca, in plus fata de acestea, exista mii de alte gene care au un efect nou in functie de originea parintelui.”
Aceste mutatii genetice care sunt transmise de la parinti la parinti apar in multe boli comune, dar complexe, care implica multe gene, cum ar fi cancerul, diabetul de tip 2, boli de inima, schizofrenia si obezitatea. Studierea lor pe diversi soareci de laborator prin luarea in considerare a originii parintilor le va oferi oamenilor de stiinta perspective mai precise in cazul bolilor profunde, precum si crearea de terapii si alte interventii.
Citeste si:
Cum iti afecteaza stresul partenerul si copilul
Drepturile si legile adolescentilor - Recomandarile expertilor