Există activităţi şi tabere de vară din belşug pentru a umple timpul celor mici şi a-i ţine sub supraveghere pe perioada verii, însă psihologii şi experţii în dezvoltarea copilului sugerează că încărcarea programului acestora pe perioada verii nu este necesară, ba chiar în cele din urmă i-ar putea împiedica să descopere ceea ce îi interesează cu adevărat.
Rolul tău ca părinte este să îţi pregăteşti copilul pentru a-şi ocupa locul în societate. Adult fiind, îţi umpli timpul liber după bunul plac, însă dacă părinţii insistă să le încarce programul celor mici până la refuz, atunci copilul nu va învăţa să facă acest lucru de unul singur, explică Lyn Fry, specialist în psihologie infantilă.
Psihologii subliniază, prin urmare, beneficiile plictiselii. Există o legătură dovedită între plictiseală şi imaginaţie. Practic, plictiseala este crucială pentru dezvoltarea stimulilor interni, care permit apoi manifestarea creativităţii.
În ciuda faptului că plictiseala este diminuată în prezent de atracţia constantă a internetului, experţii discută de zeci de ani importanţa şansei de a nu face pur şi simplu nimic.
Psihanalistul Adam Phillips sublinia că a fi plictisit este o etapă a dezvoltării copilului, că este o şansă de a contempla viaţa, în loc să treci prin ea în grabă.
Cum ar trebui, de fapt, abordată problema vacanţei de vară?
La începutul vacanţei, părinţii trebuie să întocmească alături de copii lor cu vârste de peste patru ani, o listă cu activităţi pe care cel mic şi-ar dori să le încerce pe parcursul verii.
Apoi, când copilul tău se plânge că s-a plictisit, trimite-l să studieze lista. Astfel, laşi sarcina de a decide în seama lui. Chiar dacă îl vezi pe cel mic lenevind o vreme, văicărindu-se că s-a plictisit, trebuie să înţelegi că nu este timp pierdut.
Copiii trebuie să înveţe ce este plictiseala, pentru a reuşi ulterior să se motiveze pe ei înşişi să descopere lucruri de făcut. Plictiseala îi ajută pe cei mici să înveţe să se descurce pe cont propriu.
Aşa cum spunea Bertrand Russell, în capitolul dedicat plictiselii din "În căutarea fericirii": "Un copil se dezvoltă cel mai bine dacă, asemeni unei plante tinere, este lăsat netulburat în acelaşi sol. Prea multele călătorii, o prea mare varietate de impresii nu sunt benefice pentru cei tineri, făcându‐i, pe măsură ce cresc, să devină incapabili de a suporta monotonia rodnică."